Raportul anual al Consiliului Fiscal

contextul declanșării pandemiei au pus presiune suplimentară pe buget, deficitul BGC atingând 9,2% din PIB. Anul 2021 a consemnat o revenire economică pe fondul măsurilor de sprijin guvernamental și ameliorării situației sanitare, iar comparativ cu anul precedent, veniturile bugetare au crescut cu 0,3 pp din PIB, în timp ce cheltuielile totale s-au redus cu 1,7 pp din PIB, consemnându-se un deficit de 7,1% din PIB, cu 2,1 pp sub nivelul din 2020. În 2022 și 2023, creșterea semnificativă a PIB, atât în valori nominale, cât și în valori reale, a generat o creștere puternică a veniturilor bugetare, cu 20,8% în 2022 și cu 14,2% în 2023, creștere care însă nu a fost folosită pentru reducerea deficitului, ci pentru finanțarea cheltuielilor suplimentare25.

În anul 2024, veniturile bugetare au înregistrat o pondere de 34,1% din PIB. Cele mai importante creșteri, față de anul 2023, s-au consemnat pentru încasările din contribuții sociale (+0,9 pp din PIB), urmate de încasările din impozite directe (+0,7 pp din PIB). Creșterile înregistrate de încasările din TVA (+0,2 pp din PIB) au fost contrabalansate de scăderea cu aceeași mărime (-0,2 pp din PIB) a încasărilor din accize și taxe vamale. Sumele primite de la UE au cunoscut o scădere notabilă, de 1,1 pp din PIB.

Ponderea cheltuielilor bugetare în 2024 a fost de 43,5% din PIB, în creștere cu 2,9 pp față de anul anterior. Creșteri mai importante au înregistrat cheltuielile cu remunerarea salariaților și cheltuielile cu asistența socială (+1,1 pp din PIB fiecare), urmate de cheltuielile cu dobânzile (+0.4 pp), formarea brută de capital fix și alte cheltuieli curente (+0,3 pp din PIB fiecare), în timp ce subvențiile au fost în scădere față de anul precedent (-0,2 pp).

Creșterea de proporții a deficitului, în anul 2024, este de natură să complice și mai mult situația fiscal- bugetară a României, aspect reliefat și de decizia Consiliului, din data de 13 iunie 2025, care a stabilit că țara noastră nu a luat măsuri eficace pentru corecția deficitului excesiv. În acest context, având în vedere traiectoria de consolidare bugetară stabilită prin Planul Bugetar-Structural Național (care prevedea o țintă de deficit bugetar ESA de 7% în anul 2025), riscul de retrogradare a ratingului suveran (cu consecințe importante asupra accesului pe piețele internaționale și asupra costurilor de finanțare), precum și mediul internațional nefavorabil, marcat de instabilitate, conflicte comerciale și armate, CF apreciază că adoptarea unor măsuri de corecție a deficitului bugetar reprezintă o urgență absolută.

Totodată, trebuie menționat că în Planul Bugetar-Structural Național, convenit de România cu CE, punctul de plecare pentru consolidarea fiscală ar fi trebuit să fie un deficit bugetar de 7,9% din PIB în 2024. Având în vedere că deficitul ESA a fost de 9,3% din PIB în 2024, procesul de ajustare va fi chiar mai sever în următorii ani. În lipsa unui pachet de măsuri credibil, ferm, riscul blocării accesului la finanțare și refinanțare devine iminent.

III.3. Soldul bugetar structural în România Uniunea Europeană a adoptat un nou cadru de guvernanță economică în aprilie 2024. Acesta menține cele două referințe din Tratatul de la Maastricht (un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB și o datorie publică sub 60% din PIB), însă propune un indicator operațional unic, traiectoria cheltuielilor nete, a

25 https://www.eumonitor.eu/9353000/1/j4nvhdfdk3hydzq_j9vvik7m1c3gyxp/vme95hgjzdvu

43