Raportul anual al Consiliului Fiscal

mediu, soldul structural pentru 2024 și 2025 fiind estimat la -4,3% din PIB potențial, cu perspective de ușoară diminuare în 2026 (-4,1%).

În Tabelul 2 se prezintă limitele principalilor indicatori, stabilite prin Legea nr. 417/2023 și, respectiv, prin rectificarea bugetară operată în cursul anului 2024 și prin OUG nr. 138 privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar, precum și pentru reglementarea altor măsuri. Cifrele în italic reprezintă valorile indicatorilor ca procent din PIB recalculate cu date PIB actualizate (Eurostat, mai 2025), respectiv 1.760,12 mld. lei, față de 1.733,8 mld. lei (nivel estimat în bugetul inițial).

Ordonanțele de urgență adoptate ulterior (OUG 113, 114 și 138 din 2024) au stipulat, prin derogare de la Legea plafoanelor, majorări ale limitelor nominale față de bugetul inițial (în linie cu evoluția din cursul anului a agregatelor de venituri și cheltuieli). Această practică reflectă persistența unor slăbiciuni majore în construcția bugetelor publice în România, consfințind arbitrariul în alocarea resurselor, în detrimentul unor reguli fiscale naționale ce pot fi astfel eludate cu ușurință, limitând rolul pe care acestea ar trebui să îl joace în orientarea pe termen mediu a politicii fiscal-bugetare.

Așa cum se observă din tabelul de mai sus, prima rectificare bugetară (OUG nr. 113 & 114/2024) a adus cu sine creșterea plafonului nominal atât al cheltuielilor totale (+62,2 mld. lei), cât și al cheltuielilor de personal (+16,6 mld. lei), în timp ce limita de deficit bugetar a crescut cu 36,3 mld lei, comparativ cu bugetul inițial pentru anul 2024. Ca pondere în PIB, deficitul bugetar s-a adâncit cu circa 1,95 pp din PIB. Ponderea cheltuielilor totale în PIB a crescut la 37,7%, de la 34,8%, în timp ce ponderea cheltuielilor de personal a crescut la 9,3% din PIB, de la 8,5% (cât era prevăzut în Legea plafoanelor nr. 417/2023).

OUG nr. 138/2024, comparativ cu prima rectificare bugetară, a crescut plafonul cheltuielilor totale cu 19,2 mld. lei, pe cel al cheltuielilor de personal cu 1,6 mld. lei și pe cel al deficitului bugetar cu 28,9 mld. lei. Și ca pondere în PIB, toți acești indicatori au înregistrat creșteri, și anume: cheltuielile totale de la 37,7% la 38,7%, cheltuielile de personal de la 9,3% la 9,4%, respectiv, deficitul bugetar de la 6,95% la 8,58%.

Dacă se recalculează indicatorii exprimați ca pondere în PIB considerând valoarea PIB actualizată în mai 2025 (ultimul rând din Tabelul 2, cu italic), se observă majorarea deficitului bugetar de la 4,92% din PIB în bugetul inițial, la 6,98% din PIB la rectificare și la 8,62% din PIB prin OUG nr. 138/2024, respectiv creșterea succesivă a ponderii cheltuielilor totale de la 34,3% (în proiecția inițială), la 37,8% (rectificare) și apoi la 38,9% (OUG nr. 138/2024). Cheltuielile de personal ca pondere în PIB actualizat au crescut de la 8,4% (în proiecția inițială) la 9,3% (rectificare) și apoi la 9,4% (OUG nr. 138/2024).

Plafonul nominal al deficitului primar a crescut la rectificarea bugetară cu 33,9 mld. lei (de la 51,8 mld. lei în proiecția inițială, la 85,7 mld. lei) și cu încă 28,9 mld. lei prin OUG nr. 138/2024, până la 114,6 mld. lei. Plafonul datoriei publice, exprimat ca pondere în PIB, a crescut succesiv pe parcursul anului 2024, de la 49,8% (în proiecția inițială), la 51,5% (rectificare) și apoi la 54,5% (OUG nr. 138/2024).

38