Raportul anual al Consiliului Fiscal

➢ Plafonul nominal al deficitului primar al bugetului general consolidat a fost majorat cu 29 mld. lei, de la 85,6 mld. lei, la 114,6 mld. lei, ajustare echivalentă cu o creștere a deficitului primar al bugetului general consolidat de la 4,84% din PIB, la 6,48% din PIB. ➢ Plafonul privind datoria publică a fost ajustat ascendent de la 51,5% din PIB, la 54,5% din PIB. ➢ Plafonul nominal al cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat, exclusiv asistența financiară din partea Uniunii Europene și a altor donatori, a fost revizuit ascendent cu 19,3 mld. lei, de la 665,9 mld. lei la 685,2 mld. lei, echivalent cu o creștere de 1,1 pp din PIB, în comparație cu rectificarea din septembrie 2024 (de la 37,65% din PIB, la 38,75% din PIB). ➢ Plafoanul nominal al cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat a fost majorat cu 1,6 mld. lei, de la 164,2 mld. lei la 165,8 mld. lei, echivalent cu o revizuire de la 9,3% din PIB (nivel stabilit la rectificarea din septembrie 2024), la 9,4% din PIB.

În afară de modificarea plafoanelor, OUG nr. 138/2024 a autorizat MF să diminueze sumele prevăzute la capitolul „Venituri suplimentare încasate din digitalizare” – ceea ce a condus, implicit, la creșterea deficitului bugetar.

Revizuirea plafoanelor stabilite anterior, precum și diminuarea veniturilor suplimentare încasate din digitalizare au confirmat opiniile exprimate de CF asupra bugetului pe anul 2024 și asupra rectificării operate în luna septembrie. Astfel, CF a evidențiat în opiniile sale subdimensionarea unor categorii de cheltuieli bugetare, a atras atenția asupra măsurilor discreționare de creștere a cheltuielilor de personal și asupra incertitudinilor privind cheltuielile de asistență socială și a semnalat că includerea ex ante în construcția bugetară a veniturilor preconizate a se încasa din digitalizare nu este prudentă.

4. Conformarea cu regulile fiscale în procesul de programare bugetară

România face obiectul procedurii de deficit excesiv (PDE) demarate anterior 19 declanșării clauzei de derogare temporară de la Pactul de Stabilitate și de Creștere (PSC), prin care regulile bugetare au fost suspendate în perioada 2020-2023 20 pentru a oferi statelor membre marja de manevră necesară implementării măsurilor adecvate gestionării situațiilor dificile generate de evoluția pandemiei, creșterea prețurilor energiei și războiul din Ucraina, cu consecințe bugetare importante.

În 18 iunie 2021, ținând seama de circumstanțele speciale, Consiliul UE a adoptat recomandarea din cadrul PDE care stabilea că România ar trebui să pună capăt situației de deficit excesiv cel mai târziu în 2024, termenul pentru corectarea acestuia permițând un efort gradual și un echilibru între consolidarea bugetară și redresarea economică, evitând astfel șocuri majore în economie. Conform acestei recomandări, pentru a respecta termenul limită, România trebuia să parcurgă următoarea traiectorie de reducere graduală a deficitului bugetar ESA: 8% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022, 4,4% din PIB în 2023 și 2,9% din PIB în anul 2024. Dacă în anii 2021 și 2022 România a reușit să se încadreze în nivelurile stabilite pentru deficitul bugetar prin calendarul de consolidare fiscală, în anul 2023 s-a înregistrat un

19 Urmare a depășirii în anul 2019 a pragului de 3% din PIB, la recomandarea Comisiei din 4 martie 2020, Consiliul a decis în data de 3 aprilie 2020 aplicarea PDE României, cu recomandarea reducerii deficitului excesiv până în anul 2024. 20 În mai 2022, CE a prelungit cu încă un an activarea clauzei derogatorii care permitea depășirea temporară a limitelor prevăzute în PSC, din cauza contextului economic incert creat de războiul din Ucraina.

36