Raportul anual al Consiliului Fiscal

cu 6,6 mld. euro, în 2023. Diminuarea a fost determinată, în principal, de scăderea componentei reprezentate de reinvestirea profiturilor (4 mld. euro, în 2024, față de 5 mld. euro, în 2023). Ponderea investițiilor directe nete în contul financiar a fost de 27%, în comparație cu 61% în 2023. Investițiile de portofoliu au crescut ușor, în comparație cu anul precedent (de la 14 mld. euro, în 2023, la 14,4 mld. euro, în 2024), însă valoarea altor investiții nu s-a modificat față de anul precedent (3,8 mld. euro, în 2024, similar anului 2023). Soldul contului de capital a fost de 4,2 mld. euro în 2024, în comparație cu 8,8 mld. euro în 2023, în condițiile în care transferurile de capital ale administrației publice, unde sunt reflectate fondurile europene din cadrul CFM și granturile din PNRR, s-au diminuat de la 8,8 mld. euro, în 2023, la 3,8 mld. euro, în 2024. În acest context, acoperirea deficitului de cont curent prin fluxuri non- generatoare de datorie (acestea fiind considerate a fi soldul contului de capital, iar, din contul financiar, doar „Participații la capital de natura investițiilor directe, inclusiv profituri reinvestite”) s-a diminuat la 28%, în 2024, de la 64,7% în anul anterior, pe fondul reducerii investițiilor directe și soldului contului de

capital și în condițiile creșterii deficitului de cont curent.

În anul 20247, datoria externă brută a României a crescut cu 11,8% față de anul anterior, la un nivel de circa 205 mld. euro la finele lunii decembrie. Ponderea acesteia în PIB s-a majorat cu 1,4 pp față de luna decembrie 2023, până la nivelul de 57,9%. Această evoluție continuă traiectoria ascendentă din anul 2023, dar este contrară trendului din perioada 2013-2022 în care, cu excepția anului 2020, ponderea datoriei externe în PIB s-a redus treptat. În condițiile menținerii unor deficite gemene ridicate, este probabil ca tendința de creștere a datoriei externe să continue în următorii ani.

Din totalul datoriei externe la finalul anului 2024, 75,7% era reprezentată de datoria pe termen lung, această categorie majorându-se ușor în structură, de la nivelul de 74,8% atins anterior, pe fondul înregistrării unei creșteri de 13,1% (de la 137 mld. euro în 2023, la 155 mld. euro în 2024). Un ritm mai redus de creștere poate fi observat în cazul datoriei externe pe termen scurt, care s-a majorat în 2024 cu 3,7 mld. euro (+7,9%), ajungând la nivelul de 49,9 mld. euro, iar ponderea sa în totalul datoriei externe a scăzut cu 0,9 pp, la 24,3%. Orientarea datoriei externe către scadențe mai lungi poate reprezenta un semnal pozitiv din perspectiva diminuării riscului de expunere la volatilitatea piețelor financiare.

Evoluția datoriei pe termen lung, în anul 2024, a fost determinată, în principal, de majorarea volumului titlurilor de natura datoriei emise de administrația publică (+12,3 mld. euro), a împrumuturilor administrației publice (+2,1 mld. euro), a volumului titlurilor de natura datoriei emise de societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală (+1,3 mld euro), și a volumului împrumuturilor contractate de alte sectoare (+0,7 mld. euro).

Datoria administrației publice a crescut cu 15,5 mld. euro la finalul lui 2024, față de 2023, în principal pe fondul creșterii volumului titlurilor de natura datoriei emise de administrația publică, cu scadența pe termen lung (+12,3 mld. euro). În consecință, ponderea datoriei publice externe în totalul datoriei externe a urcat de la 67,6% în 2023, la 69,6% în 2024. În condițiile în care ponderea aferentă datoriei externe a băncii centrale s-a majorat marginal în 2024, de la 2,4% la 2,9% din totalul datoriei externe,

7 Sursa datelor: BNR, baza de date interactivă.

24