Raportul anual al Consiliului Fiscal

În primul trimestru al anului 2024, rata anuală a inflației a fost influențată de modificarea impozitelor și taxelor indirecte, care au intrat în vigoare în luna ianuarie, dar și de o creștere a cotațiilor țițeiului. Astfel, în ianuarie 2024, rata anuală a inflației a crescut la 7,41%. La finalul primului trimestru al anului 2024, rata anuală a inflației a coborât la un nivel similar cu cel din decembrie 2023, 6,61%. În al doilea trimestru al anului 2024, trendul dezinflaționist a fost mai accentuat, rata anuală a inflației coborând la 4,94% la finele lunii iunie. Evoluția a fost susținută de dinamica favorabilă a prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Astfel, în toate lunile din trimestrul al doilea, variația anuală a prețurilor energiei electrice și gazelor naturale a fost în teritoriu negativ3. La finalul trimestrului trei, rata anuală a inflației a coborât la 4,62%, însă ultimul trimestru al anului a marcat un punct de inflexiune, rata anuală a inflației crescând la 5,14% în decembrie, pe fondul unei creșteri peste așteptări a prețurilor la combustibili. Pe tot parcursul anului 2024, rata inflației Core2 ajustat a avut valori mai mari decât rata inflației IPC, pe fondul unor variații ridicate ale prețurilor bunurilor nealimentare și ale prețurilor serviciilor4.

În 2024, deflatorul PIB a coborât la 8,8%, de la 12,8% în 2023. Decelerarea s-a datorat, în principal, diminuării semnificative a contribuției profiturilor unitare și impozitelor unitare la formarea deflatorului. În schimb, contribuția costurilor unitare cu forța de muncă la formarea deflatorului a crescut față de anul precedent. Analiza Graficului 3 relevă, în comparație cu anul precedent, o accentuare a presiunilor salariale, fapt care a condus la o creștere cu circa 1,5 pp a contribuției costului unitar cu forța de muncă la variația deflatorului PIB (de la 5,2 pp în 2023, la 6,7 pp în 2024). În privința profiturilor unitare, se observă o diminuare a contribuției acestora la variația deflatorului cu circa 4,2 pp (de la 5,4 pp, în 2023, la 1,2 pp, în 2024), în timp ce contribuția impozitelor unitare la variația deflatorului a scăzut cu circa 1,3 pp față de anul precedent.

În condițiile unei traiectorii dezinflaționiste mai lente în primele luni ale anului, banca centrală a menținut rata dobânzii de referință la 7%. Atenuarea presiunilor inflaționiste, mai vizibilă în al doilea trimestru, dar și semnalele privind dinamica mai lentă a activității economice au creat premisele pentru reducerea dobânzii cheie. Astfel, în două ședințe consecutive, în iulie și septembrie, membrii Consiliului de Administrație al BNR au decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,25 pp în fiecare ședință. În ultima ședință din 2024, BNR a decis menținerea ratei dobânzii cheie la 6,5%, citând incertitudini și riscuri ridicate la adresa activității economice și evoluției inflației, atât pe plan extern, cât și pe plan intern. În ceea ce privește rata rezervelor minime obligatorii (RMO), aceasta a fost menținută la valoarea de 8% în cazul pasivelor în monedă națională, în timp ce pentru pasivele în valută, rata RMO a fost de 5%.

3 Conform Raportului asupra inflației al Băncii Naționale a României, august 2024. 4 Conform Raportului asupra inflației al Băncii Naționale a României, februarie 2025.

21