Raportul anual al Consiliului Fiscal

stocurilor (+0,8 pp). Aceste contribuții pozitive au fost parțial contrabalansate de impactul contracționist al exporturilor nete (-2,9 pp) și al formării brute de capital fix (-0,9 pp).

Comparația cu anul precedent reflectă câteva diferențe privind nivelul contribuțiilor pe latura cererii. Astfel, contribuția consumului gospodăriilor populației la creșterea PIB a accelerat de la 1,9 pp, în 2023, la 3,7 pp, în 2024. Creșterea reală a salariilor, de 8,3% în comparație cu anul precedent, a susținut dinamica accelerată a consumului gospodăriilor. În contrapondere, contribuția consumului guvernamental la creșterea PIB a decelerat de la 1,1 pp, în 2023, la 0,1 pp, în 2024.

Formarea brută de capital fix și-a diminuat semnificativ contribuția la creșterea economică. Astfel, de la o contribuție de circa 3,6 pp, în 2023, datele pentru anul 2024 indică o contribuție negativă de -0,9 pp, pe fondul unei rate reale de creștere a formării brute de capital fix care s-a diminuat de la 14,5%, în 2023, la -3,3%, în 2024. Scăderea este determinată, în principal, de investițiile gospodăriilor, în condițiile în care ponderea formării brute de capital fix în PIB a scăzut pentru sectorul gospodăriilor cu circa 2 pp în comparație cu anul precedent (de 8,1%, în 2023, la 6,1%, în 2024). Pentru sectorul public, ponderea formării brute de capital fix în PIB a crescut marginal, de la 5,4%, în 2023, la 5,5%, în 2024, iar pentru sectorul firmelor, aceasta a crescut de la 13,5% din PIB, în 2023, la 14,1% din PIB, în 2024.

Variația stocurilor – caracterizată, din punct de vedere istoric, de modificări ample – a avut o contribuție pozitivă la creșterea economică (+0,8 pp), în creștere față de valoarea negativă amplă din 2023 (-4,4 pp). În schimb, exportul net de bunuri și servicii a avut o contribuție negativă semnificativă la creșterea economică (-2,9 pp), în contrast cu aportul marginal pozitiv din 2023 (+0,2 pp).

Pe latura ofertei, contribuția sectoarelor economice la creșterea PIB a fost mixtă, valoarea adăugată brută totală contribuind cu doar 0,1 pp, iar impozitele nete pe produs, cu 0,7 pp. Sectoarele cu o contribuție pozitivă la creșterea PIB au fost: comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante (+0,3 pp), cu o pondere în formarea PIB de circa 20,7%; administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență social (+0,1 pp), cu o pondere în formare de circa 12,9%; activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii (+0,2 pp), cu o pondere în formare de 3,1%. În sens contrar, contribuții negative la creșterea PIB s-au reflectat la nivelul următoarelor sectoare economice: agricultură, silvicultură și pescuit (-0,2 pp), cu o pondere în formarea PIB de circa 3,3%; construcții (-0,2 pp), cu o pondere în formare de circa 7,5%; tranzacții imobiliare (-0,1 pp), cu o pondere în formare de circa 7,3%. În final, sectoarele economice reprezentate de industrie, informații și comunicații, intermedieri financiare și asigurări, activități profesionale, științifice și tehnice, activități de

servicii administrative și activități de servicii suport au avut o contribuție neutră la creșterea PIB.

În anul 2024, rata anuală a inflației a continuat traiectoria descendentă din anul precedent, însă trendul dezinflaționist a fost mai lent. Astfel, rată anuală a inflației a coborât de la 6,61%, în decembrie 2023, la 5,14%, în decembrie 2024. Rata medie anuală a inflației a avut o traiectorie descrescătoare mai accentuată, coborând la 5,6% în anul 2024, în comparație cu 10,4% în 2023. Dinamica prețurilor din sectorul energetic și din sectorul alimentar, dar și modificări ale unor impozite și taxe indirecte au reprezentat principalii factori care au influențat dinamica ratei anuale a inflației.

20