Raportul anual al Consiliului Fiscal

fi considerabil mai mare, având în           fiind faptul că relevante pentru sectorul fiscal sunt evoluțiile
vedere majorările de taxe și               nominale. Mai mult, în contextul unor majorări ale taxei pe
liberalizarea prețului la energie,          valoarea adăugată, semnificative din punct de vedere al impactului
ceea ce ar constitui un element ce           pe inflație, creșterii accizelor, precum și re-liberalizării prețului la
ar genera un impact favorabil în             energie electrică din iulie 2025 și a celui la gaze naturale din iulie
ceea ce privește soldul bugetar.            2026, putem aprecia că valorile deflatorului PIB (pentru ambii ani,
                                             2025 și 2026) ar putea fi considerabil mai mari, ceea ce ar constitui
                                             un element ce ar genera un impact favorabil în ceea ce privește
                                             soldul bugetar.

Proiectul de buget pe anul 2025 a            Proiectul de buget pe anul 2025 a avut în vedere o țintă de deficit
avut în vedere o țintă de deficit de      cash de 7% din PIB, reprezentând o diminuare cu 1,6 pp din PIB față
7% din PIB, atât conform                     de nivelul înregistrat în anul precedent, ținta de deficit având o
metodologiei naționale, cât și            valoare similară și potrivit metodologiei ESA 2010. Diminuarea
potrivit metodologiei ESA 2010. Pe           planificată a deficitului a fost preconizată să se realizeze prin
baza unei abordări prudente a               majorarea veniturilor bugetare cu circa 2,3 pp din PIB, în timp ce
prognozării       veniturilor        și    pentru cheltuielile bugetare a fost planificată o creștere cu 0,7 pp
cheltuielilor, și potrivit datelor          din PIB. Eliminând impactul agregatelor de fonduri europene,
disponibile,     CF     a     apreciat       celelalte categorii de venituri erau planificate să se majoreze cu
construcția bugetară pentru anul           aproape 0,2 pp din PIB, iar restul categoriilor de cheltuieli se
2025 compatibilă cu un deficit              diminuau în planificare cu 1,5 pp din PIB. Acest lucru arată că
cash situat în jurul valorii de 7,7%         ajustarea deficitului a fost planificată să se realizeze, în special, pe

din PIB.                                     partea de cheltuieli. Pe baza unei abordări prudente a prognozării
                                             veniturilor și cheltuielilor, și potrivit datelor disponibile, CF a
                                             apreciat construcția bugetară pentru anul 2025 compatibilă cu un
                                             deficit cash situat în jurul valorii de 7,7% din PIB.

În lipsa unor politici fiscale care să     Pe termen mediu, în lipsa unor politici fiscale care să sprijine
sprijine traiectoria de consolidare          traiectoria de consolidare fiscal-bugetară și pe partea de venituri,
fiscal-bugetară și pe partea de            nu este credibilă o ajustare a deficitului bugetar doar pe latura
venituri, nu este credibilă o               cheltuielilor, balanța riscurilor fiind înclinată în direcția înregistrării
ajustare a deficitului bugetar doar          unor deficite mai ridicate decât cele preconizate de cadrul fiscal-
pe latura cheltuielilor, balanța            bugetar pentru perioada 2026-2028. Această observație este cu
riscurilor fiind înclinată în direcția   atât mai relevantă, având în vedere evoluția mediului internațional
înregistrării unor deficite mai            și provocările mari cu care se confruntă politicile economice, în
ridicate decât cele preconizate de           special în ceea ce privește cheltuielile de apărare și tensiunile
cadrul      fiscal-bugetar        pentru     comerciale. Totodată, trebuie să fie luate în considerare
perioada 2026-2028.                          consecințele unei inevitabile diminuări a aportului fondurilor
                                             europene la procesul investițional și la susținerea dezvoltării

economice a României. O scădere a fondurilor europene va afecta dinamica PIB potențial și, probabil, rata de creștere economică, dacă nu va crește contribuția resurselor interne ca factor

16