Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Execuția bugetului general consolidat

Raport privind execuţia bugetară - trimestrul II 2023

Instituția sau publicația sursă
Execuția bugetului general consolidat
Data preluării
26.09.2026 18:36
Dimensiunea materialului
237,9 KB

Conținutul disponibil în colecție

Textul documentului

RAPORT PRIVIND EXECUția bugetARĂ PE al doilea TRIMESTRU AL ANULUI 2023 În al doilea trimestru al anului 2023, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit în valoare de 14,46 miliarde lei (0,91% din PIB), cu 3,24 miliarde lei peste nivelul prognozat pentru perioada analizată de 11,23 miliarde lei (0,71% din PIB). veniturile bugetului general consolidat Veniturile bugetului general consolidat, în perioada analizată, au însumat 128,58 miliarde lei (8,1% din PIB), reflectând un grad de realizare a programului de încasări de 89,9%. Comparativ cu încasările celui de-al doilea trimestru al anului 2022, veniturile bugetului general consolidat au crescut în termeni nominali cu 14,2%, iar ca procent în PIB cu 0,1 puncte procentuale de la 8,0% din PIB cât au fost în al doilea trimestru al anului 2022 la 8,1% din PIB în al doilea trimestru al anului 2023. Veniturile încasate din economia internă (fără fonduri de la Uniunea Europeană) au fost în sumă de 116,25 miliarde lei, reprezentând 7,3% ca pondere în PIB și un grad de realizare a programului trimestrial de 92,1%. Comparativ cu perioada similară a anului anterior veniturile din economia internă au crescut cu 9,5%. EnhancedMetaFilefalse Veniturile fiscale au însumat 63,73 miliarde lei și s-au realizat în proporție de 90,1%. Acestea au reprezentat 4,0% din PIB, fiind cu 9,7% mai mari comparativ cu încasările trimestrului II 2022. EnhancedMetaFilefalse În al doilea trimestru al anului 2023, încasările pe principalele categorii de impozite au înregistrat următoarea evoluție: Încasările din impozitul pe profit de 12,2 miliarde lei, înregistrează o evoluție pozitivă față de perioada similară a anului 2022 de 24,8% (+2,4 miliarde lei), susținută de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici cu 26,1% (+2,4 miliarde lei). Gradul de realizare este de 99,0% (-0,1 miliarde lei), față de programul stabilit, fiind influențat în principal de scăderea încasărilor din impozitul pe profit de la bănci comerciale. Încasările din impozitul pe venit în trimestrul II al anului 2023 au totalizat 10,7 miliarde lei, în creștere cu 13,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, cu un gradul de realizare de 100,0% față de programul stabilit. În structură, încasările din impozitul pe venitul din salarii înregistrează față de aceeași perioadă a anului 2022 o dinamică de 9,3%, sub evoluția fondului brut de salarii de 15,3%, fiind influențată de măsurile privind extinderea facilităților acordate salariaților din sectorul agricol și industrie alimentară (efect negativ din scutirea de impozit pe venit din salarii, conform Legii nr. 135/2022), neimpozitarea sumei de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor pentru anumite categorii de salariați (salariații cu nivelul salariului de bază brut lunar egal cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată și venitul brut realizat din salarii şi asimilate salariilor ce nu depăşeşte nivelul de 4.000 lei inclusiv, conform O.U.G. nr. 168/2022), precum și de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin O.G. nr. 16/2022. O evoluție pozitivă a veniturilor din această sursă a fost susținută în special de sporul încasărilor din impozitul pe veniturile din declarația unică +10,5% și impozitul pe veniturile din pensii (+48,5%, creștere în care este inclusă majorarea valorii punctului de pensie cu 12,5%). Încasările din impozitele și taxele pe proprietate au însumat 0,7 miliarde lei și s-au realizat în proporție de 66,0%. Totodată, comparativ cu încasările din trimestrul II 2022, acestea au crescut cu 1,0%. Nerealizarea programului de încasări pentru perioada analizată s-a datorat evoluției încasărilor la bugetele locale ca urmare a modificărilor legislative aduse impozitului pe proprietate (impozit/taxa pe clădiri și impozit/taxa pe teren) prin Legea nr. 370/2022, ce au fost adoptate după aprobarea legilor bugetare pe anul 2023, în timp ce proiecția veniturilor a avut la bază prevederile O.G. nr. 16/2022. Încasările din taxa pe valoarea adăugată au fost în sumă de 22,8 miliarde lei, înregistrând o creștere a încasărilor din TVA cu 4,4% (+1,0 miliard lei), comparativ cu încasările aferente trimestrului II 2022, și un grad de realizare al programului trimestrial de 82,2% (-4,9 miliarde lei). Decelerarea cifrei de afaceri în comerț, servicii și industrie din trimestrul II 2023 și majorarea restituirilor de taxă pe valoare adăugată au condus la nerealizarea țintei trimestriale. În structură, TVA încasată s-a majorat cu 6,9% (+2,1 miliarde lei) față de trimestrul II al anului 2022, iar valoarea restituirilor de taxă pe valoare adăugată a înregistrat o majorare cu 14,6% (+1,2 miliarde lei). În perioada analizată media lunară de TVA restituită a fost de 3,0 miliarde lei, situându-se peste media de 2,6 miliarde lei înregistrată în perioada similară a anului precedent. În trimestrul II al perioadei analizate, se remarcă o încetinire a evoluției veniturilor aferente TVA încasată de 6,9% față de 10,5% în trimestrul II 2022, în linie cu decelerarea dinamicii cifrei de afaceri în comerț, servicii și industrie de 11,8% față de 31,8%. Evoluția volumului cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în perioada 1.I-31.V.2023, comparativ cu perioada 1.I-31.V.2022, a înregistrat o creștere pe ansamblu, cu 3,3%, datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (+4,0%) şi a vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+5,1%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 1,0%. Valoarea schimburilor extra comunitare de bunuri (Extra-UE27) a scăzut cu 5,7% la importuri și a crescut cu 8,4% la exporturi (la valori exprimate în lei) în primele 5 luni ale anului 2023 comparativ cu perioada similară a anului precedent. Veniturile din accize au însumat 9,5 miliarde lei, sunt în creștere cu 15,2% (+1,3 miliarde lei), comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, influențată de creșterea încasărilor la accizele pentru produsele din tutun de 30,4% (+1,1 miliarde lei), pe fondul unui nivel majorat al accizei la țigarete cu 5,2 % de la 1 aprilie 2023. Veniturile aferente accizelor încasate din vânzarea produselor energetice înregistrează în perioada analizată o creștere cu 2,3% (+0,1 miliarde lei). Gradul de realizare al programului trimestrial este de 101,1% (+0,1 miliarde lei). Încasările din categoria alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii au fost în sumă de 3,9 miliarde lei (0,2% din PIB), gradul de realizare al programului trimestrial fiind de 74,4%, iar comparativ cu anul anterior au scăzut cu 13,1%. Evoluția încasărilor, atât față de programul trimestrial, cât și față de încasările din perioada similară a anului precedent s-a datorat încasărilor înregistrate la bugetul de stat pe fondul modificărilor legislative privind impozitarea operatorilor economici ce își desfășoară activitatea în domeniul energiei electrice și a gazelor naturale aprobate în cursul anului 2022. Modificări în impozitare și în structură ale acestui capitol au avut loc prin O.U.G. nr. 119/2022, începând cu 1 septembrie 2022, prin abrogarea impozitului pe venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică (instituit prin Legea nr. 259/2021) și introducerea contribuției la Fondul de tranziție energetică datorată de producătorii de energie electrică, entitățile agregate de producere a energiei electrice, traderii, furnizorii care desfășoară activitatea de trading şi agregatorii care tranzacționează cantități de energie electrică şi/sau gaze naturale pe piața angro, precum și partenerii din contractele financiare de asigurare a riscurilor (contracte de hedging). Nerealizarea programului trimestrial s-a datorat în principal veniturilor din impozitul pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, pe fondul modificărilor legislative ale O.U.G. nr. 27/2022 modificată și completată prin O.U.G. nr. 119/2022. Încasările din taxele pe utilizarea bunurilor au fost în sumă de 1,7 miliarde lei, cu 31,0% mai mari comparativ cu trimestrul II 2022, în principal ca urmare a evoluției pozitive înregistrate atât la bugetul de stat (+20,7%) cât și la bugetele locale (+8,0%). La bugetul de stat creșterea încasărilor a fost determinată de evoluția încasărilor din taxele pentru jocurile de noroc înregistrează față de aceeași perioadă a anului 2022 o dinamică de 40,7% (+0,3 miliarde lei), în condițiile unor majorări de taxe aprobate prin O.G nr. 15/2022. Gradul de realizare al programului de încasări pentru perioada analizată este de 108,2%, această evoluție fiind susținută în principal de creșterea peste nivelul programat al încasărilor la bugetul de stat unde gradul de realizare a fost de 111,9% (+0,1 miliarde lei). Încasările din impozitul pe comerț exterior și tranzacțiile internaționale s-au realizat în proporție de 80,6%, în condițiile unei scăderi a importurilor (Extra-UE27) cu 5,7%. EnhancedMetaFilefalse Contribuțiile sociale încasate în trimestrul II al anului 2023 în sumă de 39,8 miliarde lei, înregistrează, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, o creștere de 13,3% (+4,7 miliarde lei), iar gradul de realizare a programului fiind de 97,1 % (-1,2 miliarde lei). Nerealizarea programului trimestrial a fost influențată de evoluția încasărilor din contribuții sociale situată cu 2,0% sub evoluția fondului brut de salarii la nivel de economie de 15,3%, atât pe fondul măsurilor de extindere a facilităților fiscale aprobate prin Legea nr. 135/2022 și O.U.G. nr. 168/2022 cât și din instituirea măsurii privind încetarea la plată a CASS pentru veniturile din pensii, inclusiv a restituirilor de sume reținute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (măsură instituită ulterior aprobării prin legi bugetare anuale a programului de venituri). Evoluția încasărilor din contribuții sociale în perioada analizată se situează sub evoluția fondului brut de salarii la nivel de economie de 15,3%, ca urmare a efectelor de măsurile privind extinderea facilităților fiscale acordate în sectorul agricol și industrie alimentară (Legea nr. 135/2022, cu modificările și completările ulterioare), neincluderea în baza lunară de calcul a contribuțiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor (pentru salariații cu nivelul salariului de bază brut lunar egal cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată și venitul brut realizat din salarii şi asimilate salariilor ce nu depăşeşte nivelul de 4.000 lei inclusiv, conform O.U.G. nr. 168/2022), încetarea de la plată a CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei (Decizia CCR nr. 650/15.12.2022 privind neconstituționalitatea dispozițiilor O.U.G. nr. 130/2021) și restituirea sumei reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (O.U.G. nr. 4/2023). Pe bugete, gradul de realizare a programului de încasări stabilit pentru trimestrul II al anului 2023, se prezintă astfel: bugetul asigurărilor sociale de stat (98,6%), bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (95,4%), bugetul de stat (95,1%) și bugetul asigurărilor pentru șomaj (86,0%). Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, evoluția veniturilor din contribuții sociale, pe bugete componente, se prezintă astfel: bugetul asigurărilor sociale de stat (+15,7%), bugetul de stat (+12,5%), bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (+9,7%) și o scădere la bugetul asigurărilor pentru șomaj (-1,5%). Veniturile nefiscale au fost în sumă de 12,4 miliarde lei (0,8% din PIB), gradul de realizare al programului trimestrial fiind de 87,7%. Încasările la bugetul de stat au fost în sumă de 7,7 miliarde lei, ceea ce a determinat o creștere a încasărilor în perioada analizată de 16,8% (+1,1 miliarde lei), comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. În structură, vărsămintele din veniturile nete ale B.N.R. scad față de aceeași perioadă a anului precedent cu 0,7 miliarde lei, pe seama compensării vărsămintelor obligațiilor curente cu vărsămintele efectuate în anul 2022, ca urmare a scăderii rezultatelor financiare înregistrate la sfârșitul anului 2022. Veniturile din concesiuni și închirieri au scăzut cu 63,4% (-0,7 miliarde lei) în perioada analizată ca urmare a diminuării încasărilor din redevențe petroliere și miniere. Veniturile din dividende s-au majorat cu 29,2% (+1,1 miliarde lei) față de aceeași perioadă a anului precedent, iar gradul de realizare a programului semestrial este de 88,2% (-0,6 miliarde lei). Comparativ cu anul anterior încasările din venituri nefiscale au scăzut cu 2,8% în principal ca urmare a evoluției încasărilor la bugetele instituțiilor/activităților finanțate integral sau parțial din venituri proprii(-32,8%). Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, din cadru financiar 2014-2020, sumele aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2023, au fost în sumă de 12,3 miliarde lei (0,8% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 73,8% a programului trimestrial. Comparativ cu trimestrul II al anului precedent sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană au înregistrat o creștere cu 90,0% (+5,8 miliarde lei). CHELTUIELILE bugetului general consolidat Cheltuielile bugetului general consolidat în perioada analizată au fost în sumă de 143,04 miliarde lei, au reprezentat 9,0% ca pondere în PIB și s-au efectuat în proporție de 92,8% comparativ cu programul pentru trimestrul II 2023. Față de nivelul înregistrat în al doilea trimestru al anului 2022, cheltuielile bugetare au fost mai mari cu 18,8%. EnhancedMetaFilefalse Cheltuielile de personal, prezentate detaliat în Anexele nr.3 și 4 au fost în sumă de 32,5 miliarde lei și s-au efectuat în proporție de 97,1% față de nivelul estimat a se efectua în trimestrul II 2023. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,0% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai puțin față de aceeași perioadă a anului anterior. Cheltuielile de personal au crescut cu 8,5% comparativ cu trimestrul II 2022, pe fondul creșterilor salariale din sectorul bugetar acordate începând cu 1 ianuarie 2023. Cheltuielile cu bunuri și servicii au însumat 18,6 miliarde lei (1,2% din PIB) și s-au efectuat în proporție de 104,2% comparativ cu programul trimestrial. Comparativ cu trimestrul II 2022 cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 9,0% în special ca urmare a evoluției acestora la nivelul bugetelor locale, bugetului instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii și bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Cheltuielile cu dobânzile au fost în termeni nominali de 6,8 miliarde lei (0,4% din PIB) și s-au efectuat în proporție de 88,8% din programul trimestrial. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, plățile de dobânzi s-au diminuat cu 7,2% (-0,5 miliarde lei). Cheltuielile cu subvențiile au fost în sumă de 3,9 miliarde lei, au reprezentat 0,2% din PIB și s-au efectuat în proporție de 87,7% comparativ cu programul trimestrial. Cheltuielile efectuate reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (1,09 miliarde lei) care reprezintă 27,7% din total subvenții. Comparativ cu aceeași perioada a anului anterior cheltuielile cu subvențiile s-au majorat cu 48% (+1,27 miliarde lei). Cheltuielile cu asistența socială au fost în sumă de 47,2 miliarde lei, au reprezentat 3,0% din PIB și s-au efectuat în proporție de 100,1% față de programul trimestrial. Cheltuielile cu asistența socială au crescut comparativ cu trimestrul II 2022 cu 13,2%(+5,52 miliarde lei). Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizații pentru persoanele cu dizabilități sub forma unei indemnizații compensatorii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, care în perioada analizată au fost în sumă de 1,11 mld lei, precum și de majorarea alocațiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023. Alte cheltuieli reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile, precum și îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ, au însumat 2,76 miliarde lei, reprezentând 107,8% din programul estimat pentru al doilea trimestru al anului 2023 recuperând astfel nerealizarea din primul trimestru. Plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE (inclusiv cele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR) au reprezentat 0,9% din PIB și s-au efectuat în proporție de 73,1% din plățile programate pentru perioada analizată. Comparativ cu trimestrul II 2022 plățile pentru proie

Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

8da2f7b007a143f29067de2acade4e8660465679a6527300e256fb8547ca73a7