Raport privind execuţia bugetară - trimestrul II 2025

al evoluției indicatorilor macroeconomici sub indicatorii ce au stat la baza estimării inițiale a programului anual (creștere reală de 2,4% - conform variantei de toamnă 2024 furnizată de CNSP în timp ce revizuirea indicatorilor macroeconomici în varianta de primăvară 2025 evidențiază o scădere la 1,4%), cu implicații nefavorabile și în ceea ce privește ținta stabilită de îmbunătățire a colectării (2,6 miliarde lei venit suplimentar inclus în programul TVA la semestrul I 2025). Plățile anticipate efectuate de contribuabili la impozitul pe profit au înregistrat o evoluție sub așteptări de 2,0% (an/an), influențând nerealizarea programului la impozit pe profit. Nerealizarea programului la accize a fost influențată în principal de scăderea încasărilor la accizele pentru produsele din tutun din lunile mai-iunie 2025 situate sub încasările din aceeași perioadă a anului 2024. Veniturile nefiscale au fost influențate negativ de neîncasarea la nivelul prognozat a dividendelor (-2,0 mld lei). Având în vedere execuția bugetară din prima jumătate a anului, apreciem că pentru atingerea țintei de deficit stabilite pentru anul 2025 este necesar să fie continuate și intensificate eforturile pentru o colectare cât mai bună a veniturilor bugetare astfel încât nivelul programat să fie atins. Cheltuielile bugetului general consolidat au crescut cu 14,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024 ritmul de creștere fiind inferior celui al veniturilor bugetare. Cheltuielile au fost inferioare nivelului programat a se efectua pentru perioada analizată în special pe fondul discrepanțelor majore înregistrate între nivelul programat și cel efectuat în cazul cheltuielilor cu proiectele cu finanțate din fonduri externe nerambursabile și a celor finanțate din componenta de asistență financiară a PNRR. Cheltuielile pentru investiții în perioada analizată au fost superioare celor înregistrate în trimestru II 2024 înregistrând o creștere cu 6,8%. Absorbția fondurilor externe nerambursabile, cât și a sumelor atrase din Planul Național de redresare și reziliență reprezintă una dintre prioritățile Guvernului României. Alocarea substanțială de fonduri din partea Uniunii Europene trebuie valorificată optim, reprezentând un element central al sustenabilității bugetare prin prisma strategiei investiționale și a caracterului nerambursabil al acestor fonduri. Deși au fost superioare celor aferente trimestrului II 2024 plățile aferente din fonduri externe nerambursabile și a celor finanțate din componenta de asistență financiară a PNRR nu au reușit să atingă nivelul programat pentru perioada analizată și ținând cont și de evoluția din primul semestru apreciem că ordonatorii principali de credite trebuie să acorde o atenție deosebită și să depună toate eforturile în vederea accelerării implementării proiectelor, astfel încât sumele atrase din fonduri externe nerambursabile cât și cele aferente proiectelor finanțate din PNRR în perioada următoare să recupereze din decalajul înregistrat în perioada analizată. Totodată este necesar ca în perioada următoare să fie intensificate eforturile de colectare astfel încât să fie recuperat decalajul față de nivelul programat al veniturilor din economia internă înregistrat în al doilea trimestru. În cazul cheltuielilor bugetare se recomandă o atenție deosebită în angajarea de noi cheltuieli precum și o analiză riguroasă a cheltuielilor programate în vederea identificării unor eventuale sume ce pot fi economisite astfel încât să nu afecteze negativ soldul bugetar stabilit pentru anul 2025. În lipsa unor măsuri bugetare, care să conducă la limitarea și diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la sfârșitul acestui an în contextul în care creșterea economică este inferioară celei pe bazele căreia a fost construit bugetul pentru anul 2025 există riscul major ca ținta de deficit asumată să fie depășită cu consecințe imediate asupra creșterii costurilor finanțării deficitului bugetar dar și asupra fondurilor alocate pentru investiții în cadrul Politicii de Coeziune cât și asupra fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. De asemenea, în cazul ordonatorilor principali de credite recomandăm prudență în angajarea de noi cheltuieli, o mai mare rigurozitate în programarea cheltuielilor bugetare și totodată o analiză pentru perioada următoare care să identifice eventuale economii pe partea de cheltuieli.