Raport privind execuţia bugetară - trimestrul II 2025

RAPORT PRIVIND EXECUția bugetARĂ PE al doilea TRIMESTRU AL ANULUI 2025 În al doilea trimestru al anului 2025, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit în valoare de 26,14 miliarde lei (1,38% din PIB), cu 5,10 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru perioada analizată, fiind cu 1,65 miliarde mai mic față de trimestrul II al anului 2024, reprezentând o diminuare de 0,3 puncte procentuale din PIB. veniturile bugetului general consolidat Veniturile bugetului general consolidat, în perioada analizată, au însumat 169,20 miliarde lei (8,9% din PIB), reflectând un grad de realizare a programului de încasări de 94,0%. Comparativ cu încasările trimestrului II 2024, veniturile bugetului general consolidat au crescut în termeni nominali cu 18,0%, iar ca procent în PIB au crescut cu 0,8 puncte procentuale, de la 8,1% din PIB cât au fost în al doilea trimestru al anului 2024 la 8,9% din PIB în trimestrul II 2025. Veniturile încasate din economia internă (fără fonduri de la Uniunea Europeană) au fost în sumă de 153,33 miliarde lei, reprezentând 8,1% ca pondere în PIB și un grad de realizare a programului trimestrial de 97,5%. Comparativ cu perioada similară a anului anterior veniturile din economia internă au crescut, în termeni nominali, cu 12,3% iar ca procent în PIB cu 0,3 puncte procentuale de la 7,8% din PIB cât au fost în al doilea trimestru al anului 2024 la 8,1% din PIB în perioada analizată. EnhancedMetaFilefalse Veniturile fiscale, în perioada analizată, au însumat 82,87 miliarde lei și s-au realizat în proporție de 95,7%. Acestea au reprezentat 4,4% din PIB, fiind cu 13,5% mai mari comparativ cu încasările trimestrului II 2024. EnhancedMetaFilefalse În al doilea trimestru al anului 2025, încasările pe principalele categorii de impozite au înregistrat următoarea evoluție: Încasările din impozitul pe profit de 15,7 miliarde lei, înregistrează o evoluție pozitivă față de perioada similară a anului 2024 de 11,6% (+1,6 miliarde lei), susținută atât de încasările din impozitul pe profit de la agenții economici, cât și de încasările din impozitul pe profit virat de băncile comerciale care înregistrează o creștere față de anul anterior de +11,1%, respectiv +8,8%. Gradul de realizare este de 95,3% (-0,8 miliarde lei) față de programul stabilit. Nerealizarea programului se datorează scăderii veniturilor aferente plăților anticipate din impozitul pe profit datorat de agenții economici, cu o evoluție sub așteptări de 2,0% (an/an). Încasările din impozitul pe venit, în al doilea trimestru al anului 2025 au totalizat 15,24 miliarde lei, în creștere cu 13,6% (+1,8 miliarde lei) comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, cu un grad de realizare de 103,0% (+0,4 miliarde lei) față de programul stabilit. În structură, încasările din impozitul pe venitul din salarii care dețin o pondere de aproximativ 61,6% din această categorie înregistrează față de aceeași perioadă a anului 2024 o dinamică de 23,4%, peste evoluția fondului brut de salarii de 11,2%. Evoluția pozitivă a încasărilor din impozitul pe venitul din salarii a fost influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 156/2024) precum și de majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (H.G. nr.1506/2024). O evoluție pozitivă a veniturilor din această sursă a fost susținută și de sporul încasărilor din impozitul pe veniturile din dividende, în creștere cu 22,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, urmare a majorării cotei de impozit de la 8% la 10% (art. LXIV din O.U.G 156/2024). Încasările din impozitele și taxele pe proprietate au însumat 1,73 miliarde lei (0,1% din PIB) și s-au realizat în proporție de 112,7%. Totodată, comparativ cu încasările din trimestrul II 2024, acestea au crescut cu 84,6% (+0,94 miliarde lei) în principal ca urmare a încasărilor din impozitul pe construcții la bugetul de stat. Încasările din taxa pe valoarea adăugată au fost în sumă de 30,70 miliarde lei, înregistrează o creștere cu 10,7% (+3,0 miliarde lei), comparativ cu încasările aferente trimestrului II din anul 2024 . Gradul de realizare al programului stabilit este de 88,8% (-3,9 miliarde lei). Nerealizarea țintei trimestriale stabilite pentru taxa pe valoarea adăugată se datorează în principal evoluției indicatorilor macroeconomici sub indicatorii ce au stat la baza estimării inițiale a programului anual (creștere reală de 2,4% - conform variantei de toamnă 2024 furnizată de CNSP în timp ce revizuirea indicatorilor macroeconomici în varianta de primăvară 2025 evidențiază o scădere la 1,4%). Programul stabilit pentru trimestrul II include și veniturile suplimentare din îmbunătățirea colectării de 1,6 miliarde lei. În structură, TVA încasată s-a majorat cu 8,5% (+3,0 miliarde lei) față de trimestrul II al anului 2024, iar valoarea restituirilor de taxă pe valoare adăugată a crescut cu doar 0,2%. Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1.I-31.V.2025, comparativ cu perioada 1.I-31.V.2024, a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 2,6%, datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (+5,9%) și a comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a crescut cu 2,1%. Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au scăzut cu 1,2%. Valoarea schimburilor extra comunitare de bunuri (Extra-UE27) a crescut cu 12,7% la importuri și cu 6,9% la exporturi (la valori exprimate în lei) în primele cinci luni ale anului 2025, comparativ cu perioada similară a anului precedent. Veniturile din accize în al doilea trimestru al anului 2025 au însumat 11,94 miliarde lei, în creștere cu 11,3% (+1,2 miliarde lei), comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, influențată de creșterea încasărilor la accizele pentru produsele energetice cu 8,8% (+0,5 miliarde lei, pe fondul unui nivel majorat al accizelor la produsele energetice, cu 6,1% pentru fiecare produs benzină și motorină, de la 01 ianuarie 2025) și la accizele pentru produsele din tutun cu 17,8% (în condițiile în care nivelul accizei la țigarete a crescut cu 2,24% de la 1 aprilie 2025). Gradul de realizare față de programul stabilit pentru această perioadă este de 95,0% (-0,6 miliarde lei). Încasările lunare din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile. Încasările din categoria alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii în al doilea trimestru al anului curent au fost în sumă de 3,16 miliarde lei (0,2% din PIB), gradul de realizare al programului trimestrial fiind de 115,6%, iar comparativ cu anul anterior au crescut cu 44,7%. Evoluția încasărilor față de încasările din perioada similară a anului precedent s-a datorat încasărilor înregistrate la bugetul de stat din impozitul specific pe cifra de afaceri realizată de agenții economici din sectoarele petrol si gaze naturale încasat în noile condiții legislative aprobate prin O.G. nr. 3/2025 (+0,2 miliarde lei), din impozitul pe cifra de afaceri realizata de institutiile de credit și a evoluției încasărilor din contribuția la Fondul de Tranziției Energetică. Încasările din taxele pe utilizarea bunurilor au fost în sumă de 2,03 miliarde lei, cu 18,7% mai mari comparativ încasările trimestrului II 2024, în principal ca urmare a evoluției pozitive înregistrate atât la bugetul de stat (+24,6%) cât și la bugetele locale (+16,5%). La bugetul de stat creșterea încasărilor a fost determinată, în principal, de evoluția încasărilor din taxele pentru jocurile de noroc ce înregistrează față de aceeași perioadă a anului 2024 o dinamică de +18,1% (+0,2 miliarde lei). Gradul de realizare al programului de încasări pentru perioada analizată este de 107,0%, această evoluție fiind susținută în principal de creșterea peste nivelul programat al încasărilor atât la bugetul de stat cât și la bugetele locale. Încasările din impozitul pe comerț exterior și tranzacțiile internaționale în valoare de 0,6 miliarde lei au înregistrat în perioada analizată o creștere cu 34,4% (+0,2 miliarde lei), comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024 fiind influențate de creșterea importurilor (Extra-UE27) cu 12,7%. Gradul de realizare al acestor venituri este de 129,7% (+0,1 miliarde lei). Contribuțiile sociale încasate în perioada analizată în sumă de 53,66 miliarde lei, înregistrează comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, o creștere de 12,6% (+6,0 miliarde lei), superioară evoluției fondului brut de salarii de 11,2%, cu un grad de realizare a programului de 102,7% (+1,4 miliarde lei). Evoluția încasărilor din contribuții sociale în perioada analizată a fost influențată de modificarea reglementărilor privind majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (H.G. nr. 1506/2024), majorarea sumei necuprinse în baza lunară de calcul pentru contribuţiile sociale obligatorii de la 200 lei la 300 lei precum și eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator, ce a condus la modificarea cotei de contribuție de asigurări sociale pentru salariații din construcții, agricultură și industria alimentară de la 20,25% la 25%, conform O.U.G. nr. 156/2024 și stabilirea cotei de contribuție la Pilonul II de pensii de 4,75%. Pe bugete, gradul de realizare a programului de încasări, se prezintă astfel: bugetul asigurărilor pentru șomaj (117,3%), bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (105,8%), bugetul asigurărilor sociale de stat (101,8%) și bugetul de stat (94,8%). Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, evoluția veniturilor din contribuții sociale, pe bugete componente, se prezintă astfel: bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (+14,7%), bugetul asigurărilor pentru șomaj (+14,4%,), bugetul de stat (+13,2%) și bugetul asigurărilor sociale de stat (+11,2%). Veniturile nefiscale, în perioada analizată, au fost în sumă de 16,33 miliarde lei (0,9% din PIB), gradul de realizare al programului trimestrial fiind de 90,6%. Nerealizarea nivelului programat s-a datorat evoluției încasărilor la bugetul de stat și bugetele locale unde gradul de realizare a fost de 77,6% și respectiv 92,9%. Comparativ cu anul anterior încasările din venituri nefiscale au crescut cu 4,4% (+0,69 miliarde lei) în principal ca urmare a evoluției încasărilor la bugetul instituțiilor sau activităților finanțate integral sau parțial din venituri proprii (+43,0%). Sumele primite de la Uniunea Europeană (aferente proiectelor finanțate atât din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR) încasate în primul al doilea trimestru al anului 2025, au fost în sumă de 15,87 miliarde lei (0,8% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 69,4% al programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente atât asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (58,9%) cât și fondurilor externe nerambursabile aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027(60,5%). Comparativ cu al doilea trimestru al anului precedent sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană au crescut cu 9,05 miliarde lei pe fondul creșterii sumelor atrase din fonduri externe nerambursabile aferente tuturor perioadelor de programare și din asistența financiară nerambursabilă alocată PNRR. CHELTUIELILE bugetului general consolidat Cheltuielile bugetului general consolidat, în perioada analizată, au fost în sumă de 195,33 miliarde lei, au reprezentat 10,3% ca pondere în PIB și s-au efectuat în proporție de 92,5% comparativ cu programul actualizat pentru trimestrul II 2025. Față de nivelul înregistrat în al doilea trimestru al anului 2024, cheltuielile bugetare au fost mai mari cu 14,1%, iar ca pondere în PIB cu 0,5 puncte procentuale de la 9,7% din PIB cât au fost în trimestrul II 2024 la 10,3% din PIB în perioada analizată. EnhancedMetaFilefalse Cheltuielile de personal, prezentate detaliat în Anexele nr.3 și 4, au fost în sumă de 43,33 miliarde lei și s-au efectuat în proporție de 99,4% față de nivelul estimat a se efectua în trimestrul II 2025. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,29% din PIB, cu 0,05 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului anterior. Cheltuielile de personal au crescut cu 5,4% comparativ cu trimestrul II 2024, pe fondul creșterilor salariale din sectorul bugetar acordate pe parcursul anului 2024. Cea mai mare pondere în total cheltuieli de personal la nivelul bugetului general consolidat, în perioada analizată, o reprezintă cheltuielile la bugetul de stat (54,1%) unde 76% din totalul cheltuielilor de personal se regăsesc la Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale. Cheltuielile cu bunuri și servicii au însumat 23,24 miliarde lei (1,2% din PIB) și s-au efectuat în proporție de 102,1% comparativ cu programul trimestrial. Depășirea programului trimestrial s-a datorat plăților cu bunuri și servicii efectuate la bugetul activităților și instituțiilor finanțate integral sau parțial din venituri proprii. Comparativ cu trimestrul II 2024 cheltuielile cu bunuri și servicii s-au redus cu 0,6% în special pe fondul evoluției înregistrate la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (-5,7%) și la bugetul de stat (-5,2%). Cheltuielile cu dobânzile au fost în termeni nominali de 12,73 miliarde lei (0,7% din PIB) și s-au efectuat în proporție de 87,1% din programul trimestrial. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, plățile de dobânzi au crescut cu 27,5% (+2,75 miliarde lei). Cheltuielile cu subvențiile au fost în sumă de 3,41 miliarde lei, au reprezentat 0,2% din PIB și s-au efectuat în proporție de 108,2% comparativ cu programul trimestrial. Cheltuielile efectuate reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (0,13 mld. lei). Comparativ cu aceeași perioada a anului anterior cheltuielile cu subvențiile s-au redus cu 33,9% (-1,75 miliarde lei). Cheltuielile cu asistența socială au fost în sumă de 62,93 miliarde lei, au reprezentat 3,3% din PIB și s-au efectuat în proporție de 100,9% față de programul trimestrial. Cheltuielile cu asistența socială au crescut comparativ cu trimestrul II 2024 cu 18,8% iar ca pondere în PIB cu 0,3 puncte procentuale de la 3,0% din PIB în trimestrul II 2024 la 3,3% din PIB în perioada analizată. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale în sumă de 0,88 miliarde lei. Alte cheltuieli reprezentând, în principal, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile, au însumat 4,05 miliarde lei, reprezentând 113,8% din programul estimat pentru al doilea trimestru al anului 2025. Plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE (inclusiv cele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR) au reprezentat 1,0% din PIB și s-au efectuat în proporție de 61,7% din plățile programate pentru perioada analizată. Comparativ cu trimestrul II 2024 plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 79,6%%, iar ca procent în PIB cu 0,4 puncte procentuale de la 0,6% din PIB în al doilea trimestru al anului 2024 la 1,0% din PIB în perioada analizată. În comparație cu trimestrul II 2024 în perioada analizată au fost înregistrate creșteri semnificative în cazul tuturor plăților aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile. Totuși plățile efectuate s-au situat sub nivelul programat pentru perioada analizată mai ales în cazul proiectelor finanțate din noul cadru financiar 2021-2027(63,5%) precum și a celor din asistența financiară nerambursabilă a PNRR(44,4%). Cheltuielile pentru proiectele cu finantare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR au fost în sumă de 3,94 miliarde lei (0,2% din PIB), cu 33,3% mai mari comparativ cu trimestrul II 2024, gradul de efectuare a plăților fiind de 76,7%. Cheltuielile pentru investiții (includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe) în al doilea trimestru al anului 2025 au totalizat în termeni nominali 25,38 miliarde lei (1,34 % din PIB) în creștere cu 6,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. CONCLUZII Având în vedere evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetare, soldul bugetar aferent trimestrului II 2025 s-a încadrat în ținta stabilită. În perioada analizată veniturile bugetului general consolidat au fost inferioare nivelului programat în principal ca urmare a nerealizării veniturilor programate aferente fondurilor externe nerambursabile inclusiv PNRR. Veniturile încasate din economia internă s-au situat ușor sub nivelul programat ca urmare a evoluției încasărilor din TVA, impozit pe profit, accize și a veniturilor din dividende de la societățile/companiile naționale. Nerealizarea țintei stabilite pentru taxa pe valoarea adăugată se datorează în princip