Raport privind execuţia bugetară - trimestrul III 2025

771524657225012100 2536190897890 MINISTERUL FINANŢELOR RAPORT PRIVIND EXECUȚIA BUGETARĂ PE AL treILEA TRIMESTRU al anului 2025 În al treilea trimestru al anului 2025, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit în valoare de 32,68 miliarde lei (1,72% din PIB), cu 5,80 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru perioada analizată, fiind cu 0,1 miliarde mai mic față de trimestrul III al anului 2024, reprezentând o diminuare de 0,13 puncte procentuale din PIB. veniturile bugetului general consolidat Veniturile bugetului general consolidat, în perioada analizată, au însumat 156,43 miliarde lei (8,2% din PIB), reflectând un grad de realizare a programului de încasări de 99,0%, în condițiile în care programul de încasări pentru perioada analizată a fost cu 12,4% mai mare decât încasările din anul anterior . Comparativ cu încasările trimestrului III 2024, veniturile bugetului general consolidat au crescut în termeni nominali cu 11,4%, iar ca procent în PIB au crescut cu 0,2 puncte procentuale, de la 8,0% din PIB cât au fost în al treilea trimestru al anului 2024 la 8,2% din PIB în trimestrul III 2025. Veniturile încasate din economia internă (fără fonduri de la Uniunea Europeană) au fost în sumă de 146,49 miliarde lei, reprezentând 7,7% ca pondere în PIB și un grad de realizare a programului trimestrial de 100,0%. Comparativ cu perioada similară a anului anterior veniturile din economia internă au crescut, în termeni nominali, cu 8,4% iar ca procent în PIB s-au situat la același nivel de 7,7% din PIB. EnhancedMetaFilefalse Veniturile fiscale, în perioada analizată, au însumat 82,09 miliarde lei și s-au realizat în proporție de 100,0%. Acestea au reprezentat 4,3% din PIB, fiind cu 8,7% mai mari comparativ cu încasările trimestrului III 2024. EnhancedMetaFilefalse În perioada analizată, încasările pe principalele categorii de impozite au înregistrat următoarea evoluție: Încasările din impozitul pe profit de 10,5 miliarde lei, înregistrează o evoluție pozitivă față de perioada similară a anului 2024 de 16,1% (+1,4 miliarde lei), susținută de impozitul pe profit de la agenții economici (+1,7 miliarde lei). Impozitul pe profit virat de băncile comerciale înregistrează o creștere față de anul anterior cu 21,4% (+0,1 miliarde lei), în timp ce sumele redirecționate din impozitul pe profit cresc față de anul anterior cu 0,4 miliarde lei. Gradul de realizare al programului stabilit pentru perioada analizată a fost de 100,0%. Încasările din impozitul pe venit, au totalizat 13,5 miliarde lei, în creștere cu 16,6% (+1,9 miliarde lei) comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, cu un grad de realizare de 100% față de programul stabilit. În structură, încasările din impozitul pe venitul din salarii care dețin o pondere de aproximativ 68,2% din această categorie înregistrează față de aceeași perioadă a anului 2024 o dinamică de 18,8%, peste evoluția fondului brut de salarii de 7,8%. Evoluția pozitivă a încasărilor din impozitul pe venitul din salarii a fost influențată de eliminarea excepțiilor fiscale acordate în sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 156/2024) precum și de majoarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (H.G. nr.1506/2024). O evoluție pozitivă a veniturilor din această sursă a fost susținută și de sporul încasărilor din impozitul pe veniturile din dividende în creștere cu 46,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, urmare a majorării cotei de impozit de la 8% la 10% (art. LXIV din O.U.G 156/2024). Încasările din impozitele și taxele pe proprietate au însumat 1,1 miliarde lei (0,1% din PIB) și s-au realizat în proporție de 100,0%. Totodată, comparativ cu încasările din trimestrul III 2024, acestea au crescut cu 17,4% (+0,16 miliarde lei) în principal ca urmare a încasărilor la bugetelor locale pe fondul cresterii încasărilor din impozitele pe proprietate, creștere susținută și de indexarea valorilor impozabile. Încasările din taxa pe valoarea adăugată au fost în perioada analizată în sumă de 35,5 miliarde lei, înregistrând o creștere a încasărilor din TVA cu 14,8% (+4,6 miliarde lei), comparativ cu încasările aferente aceleași perioade din anul 2024 și un grad de realizare al programului trimestrial de 100,0%. În structură, TVA încasată s-a majorat cu 14,4% (+5,6 miliarde lei) față de aceeași perioadă a anului 2024 fiind influențată de modificările aduse prin Legea 141/2025, respectiv majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, eliminarea cotelor reduse de TVA de 9% și 5% și introducerea unei cote reduse de TVA de 11%, pentru bunuri și servicii precum cărți, activități culturale, hoteluri–restaurante–catering (HoReCa), locuințe sociale, energie, lemne de foc, alimente, medicamente, apă și pesticide, restul cotelor reduse fiind ridicate la 21%. Valoarea restituirilor de taxă pe valoare adăugată s-a majorat cu 8,4% (+0,6 miliarde lei). În perioada analizată media TVA restituită a fost de 2,8 miliarde lei, situându-se peste media de 2,5 miliarde lei înregistrată în perioada similară a anului precedent. Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1.I-31.VIII.2025, comparativ cu perioada 1.I-31.VIII.2024, a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 2,1%, datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (+4,6%) și a comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+2,9%). Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au scăzut cu 1,4%. Valoarea schimburilor extra comunitare de bunuri (Extra-UE27) a scăzut cu 5,7% la importuri și cu 5,3% la exporturi (la valori exprimate în lei) în primele opt luni ale anului 2025, comparativ cu perioada similară a anului precedent. Veniturile din accize, în perioada analizată, au însumat 13,7 miliarde lei, în creștere cu 11,0% (+1,4 miliarde lei), comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, influențate de creșterea încasărilor la accizele pentru produsele energetice cu 19,7% (+1,2 miliarde lei, pe fondul unui nivel majorat al accizelor la produsele energetice, pentru fiecare produs benzină și motorină) și la accizele pentru produsele din tutun cu 2,1% (pe fondul unui nivel majorat al accizei la țigarete). Încasările din accize au atins programul stabilit pentru perioada analizată. Încasările lunare din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile. Încasările din categoria alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii în perioada analizată au fost în sumă de 2,3 miliarde lei (0,1% din PIB), gradul de realizare al programului trimestrial fiind de 100,0%, iar comparativ cu anul anterior s-au redus cu 59,0%. Evoluția încasărilor față de încasările din perioada similară a anului precedent s-a datorat evoluției încasărilor înregistrate la bugetul de stat din contribuția la Fondul de Tranziției Energetică. Încasările din taxele pe utilizarea bunurilor au fost în sumă de 2,2 miliarde lei, cu 28,8% mai mari comparativ cu încasările trimestrului III 2024, în principal ca urmare a evoluției pozitive înregistrate atât la bugetul de stat (+35,1%) cât și la bugetele locale (+25,8%). La bugetul de stat creșterea încasărilor a fost determinată, în principal, de evoluția încasărilor din taxa de licență pentru utilizarea frecvențelor radio (plata taxei de licență 5G conform H.G. nr. 1139/2022). Încasările din taxele pe utilizarea bunurilor au atins nivelul programat pentru perioada analizată. Încasările din impozitul pe comerț exterior și tranzacțiile internaționale în valoare de 0,7 miliarde lei au înregistrat în perioada analizată o creștere cu 17,0% (+0,1 miliarde lei) comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024, atingând programul stabilit pentru perioada analizată. Contribuțiile sociale încasate în perioada analizată, în sumă de 51,4 miliarde lei, au atins nivelul programat și au înregistrat comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, o creștere de 8,5% (+4,0 miliarde lei), superioară evoluției fondului brut de salarii de 7,8%. Evoluția încasărilor din contribuții sociale în perioada analizată a fost influențată de modificarea reglementărilor privind majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (H.G. nr. 1506/2024), eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator, ce a condus la modificarea cotei de contribuție de asigurări sociale (CAS) pentru salariații din construcții, agricultură și industria alimentară de la 20,25% la 25,0%, conform O.U.G. nr. 156/2024 și stabilirea cotei de contribuție la Pilonul II de pensii de 4,75%, precum și eliminarea excepțiilor de la plata CASS reglementată prin Legea nr. 141/2025 și plata CASS pentru venitul din pensie ce depășește plafonul de 3.000 lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, evoluția veniturilor din contribuții sociale, pe bugete componente, se prezintă astfel: bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (+11,5%), bugetul asigurărilor pentru șomaj (+10,5%,), bugetul asigurărilor sociale de stat (+7,3%) și bugetul de stat (+5,1%). Veniturile nefiscale, în perioada analizată, au fost în sumă de 12,4 miliarde lei (0,7% din PIB), gradul de realizare al programului trimestrial fiind de 101,3%. Depășirea nivelului programat s-a datorat evoluției încasărilor la bugetele locale unde gradul de realizare a fost de 109,3%. Comparativ cu anul anterior încasările din venituri nefiscale au crescut cu 5,3% (+0,6 miliarde lei) în principal ca urmare a evoluției încasărilor la bugetele locale (+18,4%). Sumele primite de la Uniunea Europeană (aferente proiectelor finanțate atât din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR) încasate în perioada analizată, au fost în sumă de 9,9 miliarde lei (0,5% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 84,6% al programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (59,8%). Sumele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR și a celor perioadei de programare 2014-2020 au fost superioare nivelului programat(115,6%) cât și (109,1%). Comparativ cu al treilea trimestru al anului precedent sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană au crescut cu 4,6 miliarde lei pe fondul creșterii sumelor atrase din fonduri externe nerambursabile aferente tuturor perioadelor de programare și din asistența financiară nerambursabilă alocată PNRR. CHELTUIELILE bugetului general consolidat Cheltuielile bugetului general consolidat, în perioada analizată, au fost în sumă de 189,11 miliarde lei, au reprezentat 9,9% ca pondere în PIB și s-au efectuat în proporție de 96,3% comparativ cu programul actualizat pentru trimestrul III 2025. Față de nivelul înregistrat în al treilea trimestru al anului 2024, cheltuielile bugetare au fost mai mari cu 9,3%, iar ca pondere în PIB au crescut cu 0,1 puncte procentuale de la 9,8% din PIB cât au fost în trimestrul III 2024 la 9,9% din PIB în perioada analizată. EnhancedMetaFilefalse Cheltuielile de personal, prezentate detaliat în Anexele nr.3 și 4, au fost în sumă de 41,2 miliarde lei și s-au efectuat în proporție de 97,9% față de nivelul estimat a se efectua în trimestrul III 2025. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,2% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului anterior. Cheltuielile de personal s-au redus cu 1,5% comparativ cu trimestrul III 2024, pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale, pentru anul 2025, la nivelul lunii noiembrie 2024. Reducerea cheltuielilor de personal în perioada analizată, comparativ cu trimestrul III 2024, a fost determinată de sporul negativ al cheltuielilor la bugetul de stat (-3,1%); la bugetul asigurărilor sociale de stat (-7,1%); la Bugetul asigurărilor pentru șomaj (-8,1%); la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate(-3,7%) în timp ce la bugetul general centralizat al unităților administrativ teritoriale, bugetul instituțiilor/activităților finanțate integral şi/sau parțial din venituri proprii precum și în cazul altor bugete componente ale bugetului general consolidat aceste cheltuieli au înregistrat creșteri de 0,2%, 0,9% și respectiv 0,6%. Cea mai mare pondere în total cheltuieli de personal la nivelul bugetului general consolidat, în perioada analizată, o reprezintă cheltuielile la bugetul de stat (53,0%) unde 75,5% din totalul cheltuielilor de personal se regăsesc la Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Apărării Naționale. În cazul ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat deși marea majoritate au înregistrat o reducere a cheltuielilor de personal comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent au fost ordonatori care în perioada analizată au înregistrat creșteri de cheltuieli, cele mai semnificative fiind înregistrate în cazul Camerei Deputaților (+28,5%); Ministerului Afacerilor Externe (+25,9%); Curții de Conturi (+22,4%); Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (+14,6%); Autoritatea Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (+12,6%). Cheltuielile cu bunuri și servicii au însumat 25,5 miliarde lei (1,3% din PIB) și s-au efectuat în proporție de 95,7% comparativ cu programul trimestrial. Nerealizarea programului trimestrial s-a datorat în principal plăților cu bunuri și servicii efectuate la bugetul de stat (-11,4%) și bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (-4,4%). Comparativ cu trimestrul III 2024 cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 21,1% în special pe fondul evoluției înregistrate la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (+37,7%), bugetul instituțiilor/activităților finanțate integral şi/sau parţial din venituri proprii (+14,7) și la bugetele locale (+9,8%). Cheltuielile cu dobânzile au fost în termeni nominali de 14,7 miliarde lei (0,8% din PIB) și au înregistrat depășiri față de program, respectiv în proporție de 125,1% din programul trimestrial. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, plățile de dobânzi au crescut cu 63,2% (+5,7 miliarde lei) iar ca procent în PIB cu 0,3 puncte procentuale de la 0,5% din PIB în trimestrul III 2024 la 0,8% din PIB în trimestrul III 2025. Cheltuielile cu subvențiile au fost în sumă de 2,7 miliarde lei, au reprezentat 0,1% din PIB și s-au efectuat în proporție de 107,1% comparativ cu programul trimestrial. Cheltuielile efectuate reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (0,3 miliarde lei). Comparativ cu aceeași perioada a anului anterior cheltuielile cu subvențiile s-au redus cu 42,7% (-2,0 miliarde lei). Cheltuielile cu asistența socială au fost în sumă de 61,3 miliarde lei, au reprezentat 3,2% din PIB și s-au efectuat în proporție de 96,8% față de programul trimestrial. Cheltuielile cu asistența socială au crescut comparativ cu trimestrul III 2024 cu 9,6% iar ca pondere în PIB s-au menținut la nivelul de 3,2% din PIB. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023, privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale în sumă de 0,8 miliarde lei. Alte cheltuieli reprezentând, în principal, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile, au însumat 3,8 miliarde lei, reprezentând 87,7% din programul estimat pentru al treilea trimestru al anului 2025. Plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE (inclusiv cele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR și din Fondul de modernizare) au reprezentat 0,7% din PIB și s-au efectuat în proporție de 79,0% din plățile programate pentru perioada analizată. Comparativ cu trimestrul III 2024 plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 59,4%, iar ca procent în PIB cu 0,2 puncte procentuale de la 0,5% din PIB în al treilea trimestru al anului 2024 la 0,7% din PIB în perioada analizată. În comparație cu trimestrul III 2024 în perioada analizată au fost înregistrate creșteri semnificative în cazul tuturor plăților aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile. Totuși plățile efectuate s-au situat sub nivelul programat pentru perioada analizată mai ales în cazul proiectelor finanțate din noul cadru financiar 2021-2027(69,9%) precum și a celor din asistența financiară nerambursabilă a PNRR(77,0%). Cheltuielile pentru proiectele cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR au fost în sumă de 5,5 miliarde lei (0,3% din PIB), cu 37,8% mai mari comparativ cu trimestrul III 2024, gradul de efectuare a plăților fiind de 151,4%. Cheltuielile pentru investiții (includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe) în al treilea trimestru al anului 2025 au totalizat în termeni nominali 32,2 miliarde lei (1,7 % din PIB) în creștere cu 12,3% comparativ cu a