Climă/Teme de date INSPIRE (în conformitate cu anexele la Directiva 2007/2/CE ) / Hotărârea Guvernului nr. 1.010/2024 pentru aprobarea Strategiei naționale privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024—2030, cu perspectiva anului 2050

va-anului-2050/ 59 http://www.mmediu.ro/categorie/strategia-nationala-privind-prevenirea-si-combaterea-desertificarii- si-degradarii-terenurilor-2019-2/422 60 https://www.ms.ro/wp-content/uploads/2016/10/HG-1.0282014-Strategia-Nationala-de-Sanatate- 2014-2020.pdf 61 https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/minister-2019/strategii-politici-programe/5215-sn-locuri-munca- verzi-21082018 62 https://dezvoltaredurabila.gov.ro/strategia-nationala-privind-economia-circulara-13409762 63 Programul național de control al poluării atmosferice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 119/2023, publicată în M.Of.nr. 126/14.02.2023 și disponibilă la adresa de internet: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/264810, cuprinde proiecte și măsuri privind reducerea emisiilor, pentru asigurarea unei coerențe cu planurile și programele stabilite la nivel național, în conformitate cu cerințele prevăzute de legislația națională sau de legislația UE 64 https://mfe.gov.ro/pnrr/ 65 https://www.igsu.ro/Resources/COJ/ProgrameStrategii//pdf24_merged.pdf 66 https://dezvoltaredurabila.gov.ro/strategia-nationala-privind-economia-circulara-13409762 24 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/19.VIII.2024 Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021- 2030 (PNIESC)67 a fost aprobat în anul 2021, prin Hotărârea Guvernului nr. 1076/2021, ca urmare a angajamentului luat de UE, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, de a se implica în privința combaterii schimbărilor climatice. Planul se axează pe cinci dimensiuni principale: securitate energetică, decarbonizare, eficiență energetică, piața internă a energiei și cercetare, inovare și competitivitate. România își propune să aducă o contribuție echitabilă la realizarea țintei de decarbonizare a Uniunii Europene și va urma cele mai bune practici de protecție a mediului. Obiectivul general al României este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu aproximativ 44% până în 2030 față de anul 2005. Planul menționează, sumar, câteva elemente referitoare la adaptarea la schimbările climatice. PNIESC este în curs de actualizare și va implementa pe perioada curentă (2024-2030) obiectivele Strategiei pe termen lung privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (Hotărârea Guvernului nr. 1215/2023). Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung (SNRTL) pentru sprijinirea renovării parcului național de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, atât publice, cât şi private, şi transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficienţă energetică şi decarbonat până în 2050, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1034/2020, cu modificările și completările ulterioare, contribuind la creșterea rezilienței clădirilor și a fondului construit. Strategia națională de dezvoltare urbană integrată pentru orașe reziliente, verzi, incluzive și competitive 2022—2035, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1575/2022 și reprezintă politica urbană a României asumată ca reformă în cadrul PNRR prin componenta 10 – Fondul local. Politica urbană a României reprezintă un set coordonat de decizii de politică pentru planificarea, finanțarea, dezvoltarea, gestionarea și susținerea orașelor de toate dimensiunile, printr-un proces colaborativ de împărțire a responsabilităților la toate nivelurile de guvernanță și bazat pe implicarea tuturor actorilor urbani interesați, inclusiv a societății civile și a sectorului privat. Politica urbană stabilește ca obiectiv principal pentru dimensiunea ”un oraş verde şi rezilient” ca administraţiile publice locale să asigure accesul tuturor locuitorilor la zonele verzi și recreaţionale, concentrându-se totodată pe regenerarea ecosistemelor urbane prin investiții în tehnologii ecologice, infrastructură ecologică urbană și soluții bazate pe natură. Atenuarea și adaptarea la riscurile urbane prin măsuri de combatere a efectelor schimbărilor climatice prin integrarea soluțiilor bazate pe natură este un obiectiv specific, subsecvent obiectivului prioritar ”Crearea de orașe propice locuirii și inteligente din punct de vedere climatic, prin dezvoltarea infrastructurii verzi-albastre pentru a atenua și a se adapta la riscurile urbane”. Un ghid privind soluțiile bazate pe natură va fi elaborat ca parte a implementării acestei politici. 3.4. Cadrul instituțional Obiectivele şi măsurile legate de adaptarea la schimbările climatice incluse în Pactul Ecologic European prin Noua Strategie UE de Adaptare la Schimbările Climatice impun o bună cooperare și corelare a structurii instituţionale în ţara noastră, prin participarea activă a tuturor ministerelor şi a celorlalte autorităţi ale administrației publice inclusiv la nivel local. Instituțiile cu rol cheie în atingerea obiectivelor de adaptare la schimbările climatice, cuprinse în cadrul acestei strategii sunt: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este autoritatea publică centrală competentă în domeniul schimbărilor climatice. MMAP elaborează și actualizează, în conformitate cu principiile europene, politica națională de adaptare la efectele schimbărilor climatice și asigură 67 https://ec.europa.eu/energy/sites/default/files/documents/ro_final_necp_main_ro.pdf 25  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/19.VIII.2024 29 coordonarea implementării acesteia la nivel național, precum și raportarea rezultatelor conform cerințelor europene și internaționale, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cu modificările și completările ulterioare. MMAP are de asemenea responsabilitatea de a asigura Secretariatul tehnic al Comisiei Naționale privind Schimbările Climatice, constituită prin Hotărârea Guvernului nr. 1026/2014 pentru reorganizarea Comisiei Naționale privind Schimbările Climatice și de a raporta instituțiilor internaționale și europene din domeniul schimbărilor climatice. Secretariatul General al Guvernului monitorizează și evaluează implementarea măsurilor ce revin autorităților și instituțiilor naționale responsabile cu atribuții în domeniul schimbărilor climatice în vederea asigurării coerenței cu obiectivul privind neutralitatea climatică stabilită la nivelul Uniunii Europene, conform prevederilor Regulamentului (UE) 1119/2021 al Parlamentului European și de al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr.401/2009 și (UE) 2018/1999, conform Hotărârii Guvernului nr.1313/2021. Prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, SGG Coordonează implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030. De asemenea, SGG are responsabilitatea de a asigura și de a sprijini, prin Direcția de coordonare politici și priorități și prin intermediul DDD, activitatea Secretariatului tehnic al Comitetului Interministerial privind Schimbările Climatice, înființat prin Hotărârea Guvernului nr. 563/2022 pentru constituirea, organizarea și funcționarea Comitetului interministerial privind schimbările climatice. Departamentul pentru evaluare integrată şi monitorizare a programelor finanţate din fonduri publice şi europene. Prin Hotărârea Guvernului nr. 205/2022 a fost înfiinţat un departament pentru evaluare integrată şi monitorizare a programelor finanţate din fonduri publice şi europene, în cadrul aparatului de lucru al Guvernului şi funcţionând în subordinea premierului, urmând a fi finanţat din bugetul Secretariatului General al Guvernului. epartamentul îndeplinește următoarele atribuții: a) analizează și urmărește asigurarea unei abordări integrate asupra proiectelor și investițiilor din fondurile publice și europene, în scopul atingerii obiectivelor de dezvoltare stabilite la nivel național și european; b) monitorizează stadiul implementării proiectelor de investiții, prin colaborare cu toate instituțiile publice responsabile și, în special, cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în cazul proiectelor finanțate din fondurile aferente politicii de coeziune și mecanismului de redresare și reziliență, fără a aduce atingere domeniilor proprii de competență ale ministerelor și ale altor autorități ale administrației publice centrale; c) facilitează dialogul interinstituțional și interministerial în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene; d) sprijină ministerele de resort în scopul identificării și implementării soluțiilor pentru creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene; e) sprijină ministerele de resort în participarea la programele comunitare și utilizarea resurselor financiare ale Băncii Europene de Investiții și Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare.Comitetul Interministerial privind Schimbările Climatice (CISC), înființat prin Hotărârea Guvernului nr. 563/202268, are printre obiectivele principale analizarea și propunerea de soluții „în vederea asigurării concordanței politicilor din sectoarele care au impact asupra schimbărilor climatice, propuse de ministerele de resort, cu angajamentele luate la nivel național, față de Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite și alte organizații internaționale la care România este parte și monitorizează progresele înregistrate de instituțiile din România în implementarea acestora”. 68 Hotărârea Guvernului nr. 563/2022 pentru constituirea, organizarea și funcționarea Comitetului interministerial privind schimbările climatice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 415/29.04.2022, disponibilă la adresa de internet: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/254516 26 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/19.VIII.2024 Administrația Prezidențială, prin Departamentul Climă și Sustenabilitate, sprijină angajamentul Președintelui României privind acțiunile climatice la nivel național și internațional, inclusiv prin mediere între instituțiile publice centrale pe teme legate de schimbările climatice și pe subiecte conexe. Alte instituții desfășoară activități consistente care contribuie la atingerea obiectivelor Strategiei în diferite sectoare de activitate din România, iar rolul concret al acestora este descris în capitolul 10 (Instituțiile responsabile). Platforma națională pentru reducerea riscurilor la dezastre, înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 768/201669, funcţionează ca organism naţional multisectorial şi interdisciplinar cu rol consultativ în stabilirea strategiilor şi programelor privind reducerea riscurilor la dezastre. Platforma naţională este formată din Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă, grupurile de suport tehnico-ştiinţific şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, asociaţiilor profesionale, sindicatelor, instituţiilor de învăţământ superior şi institutelor de cercetare, instituţiilor culturale, ale cultelor şi asociaţiilor religioase recunoscute potrivit legii şi ai mass-mediei. Platforma naţională acţionează pentru a) cunoaşterea şi conştientizarea tipurilor de risc în ceea ce priveşte amploarea manifestării, expunerea, vulnerabilitatea, impactul, capacitatea de adaptare; b) creşterea capacităţii de gestionare a riscurilor de către autorităţile administraţiei publice prin susţinerea colaborării interinstituţionale şi a implicării tuturor factorilor interesaţi; c) abordarea integrată, la nivel naţional, a managementului riscurilor în vederea eficientizării eforturilor de reducere a riscului de dezastre; d) contribuirea la dezvoltarea de strategii, politici şi planuri care să vizeze încurajarea investiţiilor în măsuri structurale şi nestructurale de reducere a riscului la dezastre şi de creştere a rezilienţei; e) consolidarea pregătirii forţelor de intervenţie, în vederea asigurării unui răspuns eficient la toate nivelurile; f) integrarea conceptului de "reconstrucţie durabilă" în acţiunile de refacere a zonelor afectate de manifestarea unui tip de risc. Hotărârea Guvernului nr. 768/2016 privind organizarea şi funcţionarea Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre, Publicată în Monitorul Oficial nr. 852 din 26 octombrie 2016, , disponibilă la adresa de internet: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/183004 27  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/19.VIII.2024 31 4. Analiza contextului 4.1. Schimbările climatice la nivel global. Tendințe observate și proiecții Cunoașterea științifică privind bazele fizice ale schimbărilor climatice la nivel global este sintetizată periodic în raportul Comitetului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) în cadrul Grupului lucru I70. Grupul de lucru I al IPCC a adoptat un limbaj necesar punerii în context a plajelor de incertitudine asociate informațiilor furnizate71. Potrivit rezumatului Grupului de lucru I (al IPCC) pentru decidenții politici72, amploarea schimbărilor recente din sistemul climatic este fără precedent în ultimele mii de ani, iar influența umană constituie factorul principal al acestor schimbări. 4.1.1. Temperatura și extremele termice Fiecare dintre ultimele patru decenii a fost mai cald decât orice deceniu care l-a precedat, începând din 1850. Temperatura medie globală a aerului la suprafața solului în primele două decenii ale secolului XXI (2001–2020) a fost cu 0,99 [0,84 până la 1,10] °C mai mare decât cea a perioadei 1850–1900. Temperatura medie globală a fost cu 1,09 [0,95 până la 1,20] °C mai mare în 2011–2020 decât 1850–1900. Temperatura medie globală la suprafață a crescut mai rapid din 1970 decât în orice altă perioadă de 50 de ani, cel puțin în ultimii 2000 de ani (încredere ridicată). Comparativ cu 1850–1900, temperatura medie a suprafeței globale în perioada 2081– 2100 este foarte probabil să fie mai mare cu 1,0°C până la 1,8°C în scenariul de emisii foarte scăzute de gaze cu efect de seră (GES) luat în considerare (SSP1-1,9), cu 2,1°C până la 3,5°C în scenariul cu emisii intermediare de GES (SSP2-4,5) și cu 3,3°C până la 5,7°C în scenariul cu emisii de GES foarte ridicate (SSP5-8,5). 4.1.2. Cantitatea medie de precipitații și extremele pluviometrice Cantitățile medii globale de precipitații pe continente au crescut din 1950, cu o rată de creștere mai rapidă din anii 1980 (cu o probabilitate de peste 67% și încredere medie). Frecvența și intensitatea episoadelor cu precipitații abundente au crescut începând cu anii 1950 pe cea mai mare parte a suprafeței terestre pentru care datele observaționale sunt suficiente pentru analiza tendințelor (încredere ridicată), iar schimbările climatice induse de om sunt probabil principalul factor. Media globală a cantității anuale de precipitații continentale este proiectată să crească cu 0–5% în scenariul cu emisii foarte scăzute de GES (SSP1-1,9), 1,5–8% pentru scenariul cu 70 https://www.ipcc.ch/report/sixth-assessment-report-working-group-i/ 71 Nivelul de încredere este exprimat folosind cinci calificative: foarte scăzut, scăzut, mediu, ridicat și foarte ridicat și este scris cu caractere cursive: practic sigur pentru probabilitate de 99–100%; foarte probabil pentru probabilitate de 90–100%; probabil pentru probabilitate de 66–100%; la fel de probabil că nu pentru probabilitate de 33–66%; puțin probabil pentru probabilitate de 0–33%; foarte puțin probabil pentru probabilitate de 10-0% și excepțional de puțin probabil 0–1%. Termeni suplimentari (extrem de probabil 95-100%; mai probabil la probabilitatea de >50-100%; extrem de puțin probabil la probabilitatea de 0-5%) sunt, de asemenea, utilizați atunci când este cazul. Dacă nu se specifică altfel, parantezele pătrate [x până la y] sunt folosite pentru a furniza intervalul foarte probabil evaluat sau intervalul de 90%. 72 https://report.ipcc.ch/ar6wg3/pdf/IPCC_AR6_WGIII_SummaryForPolicymakers.pdf 28 32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/19.VIII.2024 emisii intermediare de GES (SSP2-4,5) și 1–13% în cadrul scenariului cu emisii de GES foarte ridicate (SSP5-8,5) până în 2081–2100 în raport cu 1995–2014. Există dovezi consolidate comparativ cu cele din raportul AR5 al IPCC (publicat în 2014) că ciclul global al apei va continua să se intensifice pe măsură ce temperaturile globale cresc (încredere ridicată), precipitațiile și debitele de apă de suprafață fiind proiectate să devină mai variabile în majoritatea regiunilor terestre în cadrul sezoanelor (încredere ridicată) și de la an la an (încredere medie). 4.1.3. Alte tendințe relevante ob