Climă/Teme de date INSPIRE (în conformitate cu anexele la Directiva 2007/2/CE ) / Hotărârea Guvernului nr. 1.010/2024 pentru aprobarea Strategiei naționale privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024—2030, cu perspectiva anului 2050

e se poate accelera tranziția către un sistem energetic integrat, care să sprijine o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, în care toate sectoarele să poată contribui la decarbonizare. Aceasta este completată de Strategia europeană pentru hidrogen29 (în curs de elaborare), care prezintă oportunitățile și măsurile necesare pentru extinderea utilizării hidrogenului într-un sistem integrat energetic; h) Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă – înscrierea transporturilor europene pe calea viitorului30 (2020) are ca element focal reducerea semnificativă a emisiilor în sectorul transporturilor cu 90% până în 2050, prin adoptarea la scară largă a soluțiilor de transport sustenabil; i) Noua Strategie a UE pentru Păduri pentru 203031 (2021) recunoaște rolul pădurilor 23 https://ec.europa.eu/clima/eu-action/european-green-deal/european-climate-pact_ro 24 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32021R1119 25 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A52020DC0562 26 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52020DC0098&from=EN 27 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/ALL/?uri=CELEX:52021DC0400 28 https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/QANDA_20_1258 29 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=OJ:C:2021:123:FULL&from=EN 30 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52020DC0789 31 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52021DC0572 20 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/19.VIII.2024 pentru atingerea obiectivelor legate de reducerea emisiilor şi atenuarea schimbărilor climatice, punând accentul pe: sprijinirea funcțiilor socio-economice ale pădurilor; protejarea, refacerea și extinderea pădurilor din UE, gestionarea durabilă și monitorizarea strategică a acestora pentru adaptarea la schimbările climatice și creșterea rezilienței pădurilor; j) Strategia UE privind biodiversitatea pentru 203032 urmărește plasarea biodiversității Europei pe drumul către redresare până în 2030, în beneficiul oamenilor, al climei și al planetei. Criza biodiversității și criza climatică sunt intrinsec legate. Însă la fel de interconectate sunt și soluțiile. Soluțiile bazate pe natură sunt esențiale pentru reducerea emisiilor și adaptarea la schimbările climatice; k) Strategia „De la fermă la consumator”33 (2020) are drept obiectiv reducerea amprentei ecologice și climatice a sistemului alimentar al UE, asigurarea securității alimentare în condițiile schimbărilor climatice și declinului biodiversității, comerțul echitabil în cadrul lanțului de aprovizionare de la fermă la consumator; l) Strategia UE privind solul pentru 203034 (2021) propune măsuri pentru protecția, utilizarea durabilă și refacerea solului, întrucât solurile sănătoase contribuie la atingerea obiectivelor legate de neutralitatea climatică și reziliența la schimbările climatice, dezvoltarea unei (bio)economii curate și circulare, inversarea declinului biodiversității, protejarea sănătății umane, stoparea deșertificării și inversarea degradării terenurilor; m) Inițiativa Noul Bauhaus European35 (2021) transpune Pactul Ecologic European într-o dimensiune culturală și creativă ce vizează accelerarea transformării diferitelor sectoare economice, cum ar fi construcțiile și industria textilă, pentru a oferi tuturor cetățenilor acces la bunuri circulare cu emisii de carbon mai scăzute. Printre acțiunile stabilite se are în vedere inclusiv extinderea pieței pentru produse și servicii de construcții durabile, inclusiv integrarea de noi materiale și soluții bazate pe natură. n) Strategia UE pentru turismul durabil36 (2021) integrează principiile economiei circulare pentru dezvoltarea durabilă a turismului; o) Pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate climatică”37 (2021), planul Europei privind tranziția verde, vizează alinierea legislației UE la obiectivul pentru anul 2030 privind reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030; p) Strategia europeană de cercetare pentru perioada 2020–202438 (2020), prin Planul Strategic 2020-202439, plasează cercetarea și inovarea în centrul ambițiilor europene de atingere a neutralității și rezilienței climatice complete în 2050. În acest sens, programul de cercetare și inovare al UE pentru perioada 2021–2027, Orizont Europa40, reprezintă modalitatea de a aduce soluții concrete la unele dintre cele mai mari provocări ale societății, cele 5 teme ale misiunilor din Orizont Europa care susțin direct Pactul 32 https://ec.europa.eu/environment/strategy/biodiversity-strategy-2030_ro 33 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52020DC0381 34 http://www.cdep.ro/afaceri_europene/CE/2021/COM_2021_400_RO_ACT.pdf 35 https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_21_4626 36 https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2021-0109_EN.html 37 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52021DC0550 38 https://research-and-innovation.ec.europa.eu/strategy/strategy-2020-2024_en#research-and- innovation-for-the-future-we-want 39 https://commission.europa.eu/system/files/2020-11/rtd_sp_2020_2024_en.pdf 40 https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/funding/funding-opportunities/funding- programmes-and-open-calls/horizon-europe_ro 21  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/19.VIII.2024 25 Ecologic European fiind axate pe: adaptarea la schimbările climatice, refacerea mediului hidrologic, a mărilor și a oceanelor; orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic; refacerea și păstrarea calității solurilor în Europa; q) Planul REPowerEU41, propus de Comisia Europeană în mai 2022, propune un set de acțiuni suplimentare, în completarea pachetului de propuneri „Pregătiți pentru 55”, menite să conducă la economisirea de energie, la diversificarea aprovizionării, la înlocuirea rapidă a combustibililor fosili, și să combine în mod inteligent investițiile și reformele. Aceste acțiuni vor conduce la transformarea sistemului energetic al Uniunii Europene. Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este un instrument central al Planului REPowerEU, sprijinind planificarea și finanțarea coordonată a infrastructurii transfrontaliere și naționale, precum și a proiectelor și reformelor din domeniul energetic. r) Strategia UE privind valul de renovări ale clădirilor, adoptată în anul 2020, care propune acțiuni pentru accelerarea ratei de renovare în următorii zece ani și implicit asigurarea creșterii eficienței energetice și a utilizării eficiente a resurselor, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Strategia va acorda prioritate acțiunilor în trei domenii: decarbonizarea sistemelor de încălzire și de răcire, abordarea problemei reprezentate de sărăcia energetică și de clădirile cu cele mai slabe performanțe, precum și renovarea clădirilor publice. Printre acțiunile stabilite se are în vedere inclusiv extinderea pieței pentru produse și servicii de construcții durabile, inclusiv integrarea de noi materiale și soluții bazate pe natură. 3.3. Cadrul de politici și legislativ național România a adoptat, în perioada recentă, o serie de strategii și planuri naționale integrate care fundamentează cadrul strategic privind schimbările climatice, creșterea economică și controlul emisiilor, managementul hazardelor ori dezvoltarea durabilă, ale căror prevederi au fost luate în considerare în cadrul prezentei strategii. Strategia Națională pentru dezvoltare durabilă a României 2030 (SNDDR)42 a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2018. Prin Hotărârea Guvernului nr. 754/2022 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 877/2018 privind adoptarea Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 a fost aprobat și Planul național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030. Această strategie reprezintă răspunsul României la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și stabilește cadrul național pentru implementarea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD). În ceea ce privește schimbările climatice, ODD 13 al strategiei, intitulat acțiune climatică, specifică faptul că SNDDR vizează consolidarea capacității de adaptare și reziliență a României pentru a combate pericolele legate de schimbările climatice și dezastrele naturale prin integrarea măsurilor de diminuare și de adaptare la schimbările climatice și dezastrele naturale atât în strategiile cât și în politicile naționale și în planificarea și creșterea nivelului de educație și conștientizare privind schimbările climatice. În paralel cu procesul de elaborare a SNASC și PNASC, a fost elaborată Strategia pe Termen Lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (STL), aprobată 41 https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_22_3131 42 https://www.edu.ro/sites/default/files/Strategia-nationala-pentru-dezvoltarea-durabila-a- Rom%C3%A2niei-2030.pdf 22 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/19.VIII.2024 prin Hotărârea Guvernului nr. 1215/202343. . În cadrul STL au fost dezvoltate și analizate trei scenarii: Scenariul de referință (REF), Scenariul de mijloc (Mediu) și scenariul România Neutră (RO NEUTRĂ). Scenariul REF a fost construit pornind de la țintele PNIESC, luând în calcul o creștere semnificativă a ponderii globale a surselor regenerabile de energie (SRE) în consumul final brut de energie: de la 30,7%, așa cum este indicat în versiunea actuală a PNIESC, la 34,3%, în cazul Scenariului REF al STL. Scenariul RO Neutră vizează atingerea neutralității climatice a României în 2050, prin reducerea emisiilor nete cu 99% comparativ cu nivelul din 1990. Scenariul Mediu a fost construit ca o soluție de mijloc între Scenariul REF și Scenariul RO Neutră. Conform scenariului selectat România Neutră, România își propune să devină neutră din punct de vedere climatic în 2050, ajungând la o reducere a emisiilor nete cu 99% în 2050, comparativ cu nivelul din 1990. Obiectivele și liniile de acțiune ale SNASC au fost preluate în subcapitolul 3.2. al STL – Politici și măsuri de adaptare. Pe lângă aceste strategii și planuri naționale, la nivelul tuturor sectoarelor de activitate incluse în prezenta strategie, există documente strategice sau legislative care abordează specific sau indirect adaptarea la schimbările climatice, printre care menționăm: Strategia Națională de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung (2010)44, Strategia Națională pentru Păduri 2030 (2022)45, Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru conservarea biodiversității 2014–202046 (în curs de actualizare), Strategia de dezvoltare teritorială a României (SDTR) (2014)47, Strategia Națională a României pentru Dezvoltarea Turismului 2019–2030, Volumul 2 – Strategia și Planul de Acțiune (2018)48, Master Planul pentru turismul național al României 2007–2026 (2007)49, Strategia pentru Dezvoltarea Durabilă a Turismului în Carpații Românești (2015)50, Strategia națională de dezvoltare a ecoturismului în România - context, viziune și obiective - 2019–2029 (2019)51, Strategia pentru dezvoltarea turismului balnear (2019)52, Strategia pentru cultură și patrimoniu național 2016–2022 (2016)53, Planul Național Strategic PAC 2023–202754, Strategia națională de sănătate pentru perioada 2014– 202055, Strategia națională de cercetare, inovare și specializare inteligentă pentru perioada 2021–2027 (2021)56, Strategia națională privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030 (2023)57, Strategia Energetică a României 2022–2030, cu perspectiva anului 43 https://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/HG%20nr.%2012152%20privind%20aprobarea% 20STL%20a%20Romaniei%20pentru%20reducerea%20emisiilor%20de%20gaze%20cu%20efect%20 de%20sera%20Romania%20neutra%202050.pdf 44 http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2012-01- 10_risc_inundatii_hg846din2010aprobaresnmri.pdf 45 http://www.mmediu.ro/categorie/strategia-nationala-pentru-paduri-2030/430 46 http://www.mmediu.ro/img/attachment/32/biodiversitate-54784fdbc3ea5.pdf 47 http://mmediu.ro/new/wp-content/uploads/2014/08/2014-08-14_SDTR_6.1.pdf 48 http://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2020/09/Strategia-de-Dezvoltare-Turistic%C4%83-a- Rom%C3%A2niei-volum-2-Strategia-%C8%99i-Planul-de-Ac%C8%9Biune.pdf 49 http://turism.gov.ro/web/wp-content/uploads/2017/05/masterplan_partea1.pdf 50 http://turism.gov.ro/web/wp-content/uploads/2017/05/Strategie-Carpati-1.pdf 51 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/219401 52 https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2019/08/ANEXA.pdf 53 http://www.cultura.ro/sites/default/files/inline-files/_SCPN%202016-2022inavizare.pdf 54 https://www.madr.ro/planul-national-strategic-pac-post-2020/implementare-ps-pac-2023-2027/ps- pac-2023-2027.html; 55 http://www.ms.ro/strategia-nationala-de-sanatate-2014-2020/ 56 ttps://www.poc.research.gov.ro/uploads/2021-2027/conditie-favorizanta/sncisi-draft.pdf 57 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/264394 23  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/19.VIII.2024 27 205058, Strategia Națională pentru Reducerea Riscului la Dezastre (SNRRD), Strategia Națională de Competitivitate 2021-2027 (SNC) (în curs de elaborare), Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice orizont 2035 (în curs de elaborare), Strategia națională privind prevenirea și combaterea deșertificării și degradării terenurilor 2019-2030 (proiect)59, Strategia națională de sănătate 2014–2020 (2014)60, Strategia națională pentru locuri de muncă verzi 2018 - 2025 (2018)61, Strategia națională privind economia circulară62, Programul național de control al poluării atmosferice63. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)64, aprobat de Comisia Europeană în anul 2021, este documentul strategic al României care fundamentează prioritățile de reformă și domeniile de investiții pentru aplicarea Mecanismului de Redresare și Reziliență - MRR la nivel național, având ca scop final accelerarea implementării reformelor sustenabile și a investițiilor publice conexe, respectiv asigurarea ameliorării stării economiei naționale după criza generată de COVID-19, creșterea economică și crearea de locuri de muncă necesare pentru incluziunea forței de muncă, sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale pentru promovarea creșterii durabile. Domeniile vizate de PNRR sunt: managementul apei, transportul, energia, pădurile și biodiversitatea, deșeurile, clădirile, turismul, sănătatea, reformele sociale, guvernanța și educația. Planul Național de Management al Riscurilor de Dezastre (PNMRD)65, realizat de către Comitetul Național pentru Situații de Urgenta în anul 2020, are scopul de a aborda în mod sistematic, unitar și interinstituțional măsurile și acțiunile necesare pentru prevenirea, pregătirea și răspunsul adecvat, la nivel de sistem, în concordanță cu orientările internaționale și obligațiile României ce decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene și al ONU pe linia reducerii riscurilor de dezastre. PNMRD este un document strategic, orientat pe integrarea diferitelor componente ale sistemului național de gestionare a situațiilor de urgență. Acesta promovează, printre altele, identificarea și dezvoltarea măsurilor de reziliență la dezastre care abordează riscurile naturale, schimbările climatice sau cauzate de om. Strategia Națională privind economia circulară66, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1172/2022, vizează decuplarea creșterii economice de degradarea mediului prin tranziția către un nou model de dezvoltare economică. Procesul de implementare a acestei Strategii și a Planului de Acțiune pentru Economia Circulară a României aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 927/2023 vor fi monitorizate la nivel național de Comitetul de Coordonare pentru Economia Circulară care va fi, de asemenea, responsabil de urmărirea setului de indicatori specifici. 58 http://energie.gov.ro/transparenta-decizionala/strategia-energetica-a-romaniei-2019-2030-cu- perspecti