Climă/Teme de date INSPIRE (în conformitate cu anexele la Directiva 2007/2/CE ) / Hotărârea Guvernului nr. 1.010/2024 pentru aprobarea Strategiei naționale privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024—2030, cu perspectiva anului 2050

ția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială ANPM Agenția Națională pentru Protecția Mediului ANRE Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei ANRSC Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice ANZM Agenția Națională a Zonei Montane AP Administrația Prezidențială APIA Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură APSFR Zone cu Risc Potențial Semnificativ la inundații ARB Asociația Română a Băncilor ARSC Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice ASC Adaptarea la Schimbările Climatice ASF Autoritatea de Supraveghere Financiară BEI Banca Europeană pentru Investiții BERD Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare CE Comisia Europeană 4 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/19.VIII.2024 CBC Cross Border Cooperation – cooperare tranfrontalieră CBD Convenția Națiunilor Unite privind diversitatea biologică CISC Comitetul Interministerial privind Schimbările Climatice CNAIR - SA Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere CNAIR” - SA CNCF „CFR” – SA Compania Națională de Căi Ferate „CFR” – SA CNMC Centrul Național de Monitorizare Climatică CNSC Comisia Națională privind Schimbările Climatice COST Organizație de finanțare a rețelelor de cercetare în știință și tehnologie (European Cooperation in Science and Technology) DEIMPFFPE Departamentul pentru evaluare integrată şi monitorizare a programelor finanţate din fonduri publice şi europene EEA Agenția Europeană de Mediu/ Environmental European Agency EIM Evaluarea Impactului asupra Mediului ERA-NET Rețeaua Spațiului European de Cercetare/ European Research Area Network ERASMUS+ Program care combină toate schemele actuale ale UE pentru educație, formare, tineret și sport ESI Fondurile structurale și de investiții europene 2014-2020/ European Structural Funds ESM Evaluarea Strategică de Mediu FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală FEAMP Fondul European pentru Pescuit Maritim și Acvacultură FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională FEN Fonduri Europene Nerambursabile aferente programelor finanțate din Politica de Coeziune (FEN vor fi accesate în limita sumelor alocate și cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul programului respectiv de finanțare). FSE Fondul Social European GES Gaze cu efect de seră GFN Garda Forestieră Națională GNM Garda Națională de Mediu HORIZON EUROPE Programul Horizon Europe / Orizont Europa - Program multianual de finanțare al UE care vizează sprijinirea și încurajarea proiectelor de cercetare 5  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/19.VIII.2024 9 IGAR Institutul de Geografie al Academiei Române IGSU Inspectoratul General pentru Situații de Urgență IMM Întreprinderi Mici și Mijlocii INA Institutul Național de Administrație INCDT Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism INHGA Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor INP Institutul Național al Patrimoniului INS Institutul Național de Statistică INSP Institutul Național de Sănătate Publică InterReg Europe Program de cooperare între regiuni și țări din cadrul Uniunii Europene, instrument care sprijină implementarea politicii de coeziune la nivelul UE prin programe și proiecte IPCC Grup Interguvernamental privind Schimbările Climatice/ Intergovernmental Panel on Climate Change ISC Inspectoratul de Stat în Construcții LIFE Programul LIFE - Programul European pentru Mediu și Politici Climatice LLL Programe de învățare pe tot parcursul vieții (Long Programul LIFE Learning) M&E Monitorizare și evaluare MADR Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale MAE Ministerul Afacerilor Externe MEAT Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului MC Ministerul Culturii MCID Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării MDLPA Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației M&E Monitorizare și Evaluare MEd Ministerul Educației MEn Ministerul Energiei MF Ministerul Finanțelor MG Măsuri gri MICE Întâlniri, stimulente, conferințe, expoziții/(Meetings, Incentives, 6 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/19.VIII.2024 MIPE Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene MMAP Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor MMSS Ministerul Muncii și Solidarității Sociale MRR Mecanismul de Redresare și Reziliență MS Ministerul Sănătății MTI Ministerul Transporturilor și Infrastructurii MV Măsuri verzi NbS Soluții bazate pe natură (Nature-based Solutions) NWRM Măsuri naturale de retenție a apei (Natural Water Retention Measures) OMD Organizații de Management al Destinațiilor ONG Organizație neguvernamentală ONU Organizația Națiunilor Unite OSIM Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci PAC Politica Agricolă Comună PAD Asigurarea obligatorie a locuințelor PAID Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale PDD Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027 PMB Plan de Management Adaptiv al Bazinului Hidrografic PNASC Planul Național de Acţiune privind Adaptarea la Schimbări Climatice PNIESC Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (2021-2030) PNMRD Planul Național de Management al Riscurilor de Dezastre PNRR Planul Național de Redresare și Reziliență PNS Planuri Naționale Strategice PP Politici publice RNP Regia Națională a Pădurilor - Romsilva RO-ADAPT Platforma Națională de Adaptare la Schimbări Climatice RPC Rețeaua Partenerilor Climatici 7  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/19.VIII.2024 11 SC Schimbări Climatice SDTR Strategia de Dezvoltare Teritorială a României SGG Secretariatul General al Guvernului SNASC Strategia Națională de Adaptare la Schimbări Climatice SNCISI Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă SNDDR Strategia Națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 STI Sisteme de Transport Inteligent TEN-E Rețeaua Transeuropeană de Energie (Trans-European Network for Energy) TEN-T Rețeaua Transeuropeană de Transport (Trans-European Transport Network) UAT Unități Administrativ - Teritoriale UB Universitatea din București UE Uniunea Europeană UEFISCDI Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării UNCCD Convenția Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării (United Nation Convention to Combat Desertification) UNESCO Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization) UNFCCC Convenția-Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (United Nations Framework Convention on Climate Change) UNEP Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (United Nations Environment Programme) UPP Unitate de Politici Publice 8 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/19.VIII.2024 1. Introducere 1.1. Necesitatea elaborării Strategiei Variabilitatea climei, în mod deosebit prin frecvența și intensitatea fenomenelor meteorologice extreme, precum și schimbările climatice, în ansamblul lor, reprezintă provocări fundamentale cu care se confruntă societatea la începutul secolului al XXI-lea. Încălzirea climei, reflectată de temperaturi tot mai mari sau valuri de căldură tot mai frecvente și mai intense, modificarea regimului precipitațiilor atmosferice, fie prin concentrarea cantităților în evenimente extreme - inundații, sau lipsa lor pe perioade lungi - secete, anomaliile resimțite privind anotimpurile din regiunile temperate, determină modificări majore ale interacțiunilor dintre societate și mediul natural, atât la nivel global, cât și la nivel regional sau local. Toate acestea determină ca eforturile de adaptare la schimbările climatice și de valorificare a noilor oportunități, necesare în toate sectoarele de activitate, să devină prioritate zero în scopul creșterii rezilienței societății, mediului natural și economiei la impactul schimbărilor climatice. Este totodată imperios necesar ca eforturile de adaptare să devină tot mai ambițioase pe termen mediu și lung, chiar dacă eforturile de atenuare a emisiilor de gaze cu efect de seră, la nivel global, regional ori național, se dovedesc a fi efective și suficiente. După câteva decenii marcate de progrese fără precedent în privința monitorizării climatice, incluzând colectarea, stocarea și gestionarea datelor, însoțite de acumularea de cunoștințe semnificative privind sistemul climatic, comunitatea științifică este astăzi capabilă să furnizeze studii și cercetări care sprijină și fundamentează deciziile din diferite sectoare de activitate. Factorii politici de la nivel național și local, întreprinzătorii din mediul privat și de stat, instituțiile de cercetare și educație, societatea civilă, în ansamblul ei, au nevoie de date și informații climatice de calitate, actuală și relevantă, atât pentru activitățile curente, cât și pentru planificarea dezvoltării sustenabile, pe termen mediu și lung. Politicile și strategiile globale privind schimbările climatice sunt consolidate în prezent, la nivel internațional, sub umbrela UNFCCC1 și a Acordului de la Paris2, și orientate prin corelare cu obiectivele stabilite în cadrul Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a Națiunilor Unite3, repere semnificative care ilustrează determinarea și ambiția întregii societăți privind acțiunile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de adaptare la schimbările climatice. Acumulările științifice consistente, dezvoltările administrative, legislative și executive privind variabilitatea climatică observată, din ce în ce mai conectate la necesitățile sociale și economice, precum și estimările pentru deceniile următoare, sunt sintetizate în câteva documente de referință. Rezultatele studiilor și cercetărilor științifice pe plan internațional sintetizate în Cel de-al VI-lea Raport de Evaluare și în documentele asociate publicate de Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice4 subliniază clar necesitatea adoptării imediate a unor măsuri de adaptare și atenuare a impactului schimbărilor climatice. Totodată, Parlamentul European a declarat la sfârșitul anului 2019 „situația de urgență privind clima și mediul”5, ceea ce solicită acțiuni determinate și imediate din partea tuturor țărilor pentru 1 https://unfccc.int/ 2 https://unfccc.int/process-and-meetings/the-paris-agreement/the-paris-agreement 3 https://ec.europa.eu/info/strategy/international-strategies/sustainable-development-goals/eu-and- united-nations-common- goals-sustainable-future_ro 4 IPCC — Intergovernmental Panel on Climate Change 5 https://www.europarl.europa.eu/news/ro/press-room/20191121IPR67110/parlamentul-european- declara-situatia-de-urgenta-privind-clima 9  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/19.VIII.2024 13 reducerea emisiilor și angajamentul către neutralitatea climatică. În același sens, Pactul Ecologic European6, Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice7, Legea europeană a climei8 și Pactul climatic european9 reprezintă răspunsul Europei la provocările complexe generate de schimbările climatice. Hotărârea Guvernului nr. 739/2016 pentru aprobarea Strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 și a Planului național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-202010, cu modificările ulterioare, a promovat pe cale legislativă viziunea Guvernului României privind opțiunile strategice și măsurile de atenuare și adaptare la efectele schimbărilor climatice pentru perioada 2016 – 2020 cu orizont de timp 2030 și, respectiv, 2050. În ceea ce privește Planul național de acțiune, acesta a fost elaborat pentru perioada 2016 - 2020. În sprijinul efortului național de combatere a schimbărilor climatice și de consolidare a politicilor aplicabile acestui demers, Președintele României, Klaus Iohannis, a decis înființarea la nivelul Administrației Prezidențiale, sub coordonarea Departamentului Climă și Sustenabilitate, a unui grup de lucru privind „Combaterea schimbărilor climatice: o abordare integrată”. În cursul anului 2022, grupul de lucru a elaborat Raportul „Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România”11, document ce conține „maparea provocărilor cheie cu care se confruntă România pe termen scurt, mediu și lung în limitarea schimbărilor climatice, precum și o serie de măsuri menite să răspundă acestora”, pe dimensiunile de adaptare și atenuare a efectelor schimbărilor climatice. În acest context, s-a impus necesitatea revizuirii Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice (SNASC)12, denumită în continuare „Strategia”, și elaborarea Planului Național de Acțiune (PNASC) pentru implementarea acesteia, pe baza unui nou cadru normativ în domeniul schimbărilor climatice, pentru perioada 2024–2030 și pregătirea pentru orizontul de timp 2050, prevăzut în anexa nr. 4 la SNASC . Elaborarea Strategiei a urmărit respectarea integrală a principiilor participării, responsabilității, fundamentării, sustenabilității, predictibilității și transparenței. Datele și informațiile climatice, precum și rezultatele cercetărilor și analizelor științifice, tehnice și de politici, ce servesc drept temei revizuirii SNASC și PNASC, sunt 6 https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/european-green-deal_ro 7 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=COM:2021:82:FIN 8 https://ec.europa.eu/clima/eu-action/european-green-deal/european-climate-law_ro 9 https://ec.europa.eu/clima/eu-action/european-green-deal/eu