Climă/Teme de date INSPIRE (în conformitate cu anexele la Directiva 2007/2/CE ) / Hotărârea Guvernului nr. 1.010/2024 pentru aprobarea Strategiei naționale privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024—2030, cu perspectiva anului 2050

ropean-climate-pact_ro 10 Strategia naţională privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016–2020 şi Planul naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 739/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 20 octombrie 2016 și disponibilă la adresa de internet: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/182746 11 https://www.presidency.ro/ro/presa/clima-si-sustenabilitate/raport-limitarea-schimbarilor-climatice-si- a-impactului-lor-o-abordare-integrata-pentru-romania 12 Strategia naţională privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016–2020 şi Planul naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 739/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 20 octombrie 2016 10 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/19.VIII.2024 evidențiate și vor fi continuu actualizate prin intermediul Platformei Naționale de Adaptare la Schimbări Climatice Ro-ADAPT: http://www.roadapt.ro/despre-platforma.php. Acesta reprezintă un instrument inovativ prin care România se aliniază contextului european și internațional13. Instrumentul pune la dispoziția societății informații și date climatice atent fundamentate științific, actualizate - variabilitatea climatică observată pentru perioada 1961– 2020, cuplate la tendințele științifice și legislative relevante. Este foarte important ca factorii cheie implicați în luarea deciziilor să aibă la dispoziție informații multidisciplinare, actualizate, armonizate și detaliate, care să reflecte atât situația curentă, cât și prognoza pe termen mediu și lung. În timp ce pentru CNMC mai sunt necesare detalii de stabilit pentru înființarea și operaționalizarea acestuia, Platforma RO-Adapt include deja informații și date specializate privind schimbările climatice și impactul acestora asupra mediului, biodiversității și sectoarelor cheie vulnerabile: (1) Resurse de apă, (2) Păduri, (3) Biodiversitate și servicii ecosistemice, (4) Populație, sănătate publică și calitatea aerului, (5) Educație, conștientizare, cercetare, inovare și digitalizare, (6) Patrimoniu cultural, (7) Localități, (8) Agricultură, (9) Energie, (10) Transporturi, (11) Turism și activități recreative, (12) Industrie și (13) Asigurări. Datele și informațiile climatice utilizate se referă la diferite niveluri de detaliere spațială, respectiv național, regional și local - UAT. Procesarea eficientă a volumelor tot mai mari și mai diverse a informațiilor și datelor specializate privind schimbările climatice și a celor din domeniile unde acestea au efecte reprezintă una din principalele probleme cu care se confruntă specialiștii implicați în fundamentarea politicilor și a strategiilor de dezvoltare și planificare pe termen mediu și lung. Astfel, Platforma RO-Adapt reprezintă un instrument flexibil, util pentru o mai bună fundamentare a politicilor și strategiilor de dezvoltare și planificare pe termen mediu și lung, precum și pentru o mai bună informare a cetățenilor, la nivel național, asupra riscurilor generate de creșterea frecvenței și intensității riscurilor climatice extreme. Platforma RO-ADAPT integrează baza de date geospațială special construită pentru analiza impactului potențial al variabilității climatice, incluzând evenimentele meteorologice extreme, asupra sectoarelor cheie vulnerabile și permite exploatarea/valorificarea acestei baze de date folosind servicii de internet standardizate. Platforma a fost construită având la bază o arhitectură distribuită și utilizează cele mai recente tehnologii de internet și sisteme de informații geografice. Accesarea acesteia de către utilizatori se poate face via Internet, prin intermediul unui navigator de internet. Interfața platformei a fost concepută în concordanță cu standardele în vigoare pentru a crea un mediu prietenos de gestiune a informațiilor climatice. Implementarea consecventă a SNASC și PNASC până în 2030 și corelarea cu alte politici și strategii care vizează aspecte fundamentale pentru dezvoltarea durabilă a României, cum ar fi reziliența sistemului energetic, reducerea riscurilor de producere a dezastrelor sau managementul resurselor de apă, reprezintă o condiție obligatorie pentru adaptarea societății românești la schimbările climatice și atenuarea impactului acestora pe termen mediu și lung. 1.2. Metodologia utilizată pentru elaborarea Strategiei Elaborarea Strategiei a urmărit asigurarea concordanței cu viziunea, obiectivul general și obiectivele specifice, respectiv furnizarea unui document realist, actual, fundamentat științific și tehnic și corelat cu alte documente strategice, ca suport pentru adaptarea României la schimbările climatice. Strategia a fost elaborată în mai multe etape distincte, derulate 13 Platforme de adaptare la schimbări climatice au fost implementate în țări precum Spania, Germania, Finlanda, Japonia, dar și la nivel regional (Italia-Croația) sau european (Climate-Adapt). 11  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/19.VIII.2024 15 complementar și succesiv, care au urmărit să asigure calitatea, claritatea, actualitatea și utilitatea demersului, prin următoarele elemente: a) raportarea la contextul internațional și european, precum și la documentele programatice existente, incluzând inventarierea strategiilor existente și a cadrului legislativ la nivel internațional, european și național; b) analiza critică a Strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 și a Planului național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 și menținerea unor direcții strategice relevante, în vederea asigurării continuității, coerenței și predictibilității pe termen lung a documentului strategic elaborat; c) realizarea unui studiu complex și exhaustiv asupra variabilității climatice observate (1961-2020) și a estimării evoluției climatului pe teritoriul României în orizonturile de timp 2030 și 2050; studiul se bazează pe date meteorologice din Fondul Național de Date Meteorologice generate de stații meteorologice și date rezultate din modele climatice, are acoperire națională, iar rezultatele sunt raportate la scări spațiale diferite, precum UAT, regiuni de dezvoltare, aglomerări urbane sau teritoriul național; rezultatele au fost analizate atât din perspectivă geospațială, cât și la nivel sectorial; d) parametrii climatici esențiali utilizați în cadrul Strategiei sunt: (1) temperatura aerului, (2) durata de strălucire a Soarelui, (3) precipitațiile atmosferice, (4) umezeala relativă a aerului și (5) viteza vântului. Lista parametrilor și indicatorilor climatici sectoriali relevanți care au fost utilizați în actuala strategie pentru evidențierea efectelor schimbărilor climatice actuale și viitoare la nivel național este prevăzută în anexa nr.1 la prezenta Strategie; e) în prezent, instituțiile publice și private utilizează un număr relativ scăzut de indici climatici, iar obiectivul principal al utilizării acestora nu este, în general, adaptarea la schimbările climatice. Interesul pentru utilizarea datelor, produselor și serviciilor climatice este însă ridicat, reprezentând un fundament important pentru adoptarea și utilizarea instrumentelor menite să faciliteze adaptarea sectorială la schimbările climatice; f) evaluarea impactului schimbărilor climatice observate și estimate pentru următoarele decenii asupra unei serii extinse de sectoare vulnerabile; astfel, au fost selectați și analizați indicatori climatici relevanți pentru cele 13 sectoare vulnerabile cheie menționate în secțiunea 1.1. și a fost evaluat gradul actual de utilizare, precum și potențialul de dezvoltare a unor produse și servicii climatice; g) elaborarea unor obiective strategice specifice la nivelul fiecărui sector vulnerabil cheie care să permită, în următoarele decenii, adaptarea reală și durabilă a sistemelor socio- economice și naturale din România la schimbările climatice; s-a urmărit stabilirea unor obiective strategice realiste, măsurabile și tangibile în orizontul de timp 2030–2050; h) consultarea părților interesate, cu diferite profiluri - instituții publice și private, societate civilă, factori de decizie sau entități economice, din domenii de activitate diverse, de la diferite niveluri de decizie, de la local la național; consultările au vizat dezbateri privind elaborarea Strategiei, schimbul de informații și ajustarea obiectivelor specifice în funcție de necesitățile reale identificate; obiectivele strategice stabilite în funcție de sector au fost discutate cu ministerele de resort. 12 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/19.VIII.2024 1.3. Implementarea SNASC și PNASC în perioada 2016 - 2020 Strategia națională privind schimbările climatice şi creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 şi Planul național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale privind schimbările climatice şi creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 au fost adoptate prin Hotărârea nr. 739/2016, cu modificările ulterioare. În perioada 2016 – 2020, MMAP, prin Serviciul Schimbări Climatice, a asigurat monitorizarea îndeplinirii obiectivelor stabilite de Strategie. Din analiza rapoartelor de monitorizare se observă concentrarea efortului entităților competente în vederea îndeplinirii cu preponderență a măsurilor soft14, respectiv realizarea studiilor și cercetărilor care să faciliteze procesul de evaluare a măsurilor hard15 și de ajustare a acestora în vederea implementării lor, pentru mai buna adaptare la efectele schimbărilor climatice. Îndeplinirea țintelor stabilite pentru aceste măsuri, ar fi permis, totodată, facilitarea procesului de prioritizare a obiectivelor strategice, acțiunilor și măsurilor în cadrul prezentului demers de revizuire a Strategiei. Începând cu anul 2017, MMAP a solicitat periodic (de două ori pe an) entităților desemnate drept responsabile în Planul de Acțiune informații în legătură cu stadiul realizării măsurilor și a studiilor propuse. Din analiza rapoartelor de monitorizare rezultă că evaluarea implementării componentei de adaptare a Strategiei și Planului de acțiune poate fi realizată din punct de vedere calitativ. S-au obținut progrese în ceea ce privește implementarea măsurilor de adaptare în domeniile de responsabilitate ale unor entități precum ANM, ANAR, INHGA, IGSU, MS și MMAP - domeniul silviculturii. Aceste instituții au făcut eforturi pentru a atrage resursele financiare necesare în vederea abordării coerente a cerințelor din Planul de acțiune și Strategie. În cazul altor entități, obiectivele stabilite nu au fost îndeplinite. Principala cauză indicată în răspunsurile primite este declinarea responsabilității de către instituțiile nominalizate în Plan, precum și indicarea altor instituții ca fiind responsabile, asociată cu lipsa de cooperare și coordonare interinstituțională în acest domeniu. 14 În literatura de specialitate, măsurile de adaptare pot fi clasificate în ”măsuri soft” și ”măsuri hard”, sau, mai recent, în ”măsuri verzi”, ”măsuri gri” și ”măsuri soft” (https://climate- adapt.eea.europa.eu/en/knowledge/adaptation-information/adaptation-measures). În general, conceptul de ”măsuri soft” reunește măsurile de natură politică, legislativă, socială, de cercetare, management și financiare ce sunt promovate în scopul modificării conduitei umane și a modalităților de guvernare, astfel încât să fie facilitată consolidarea capacității de adaptare a societății precum și creșterea gradului de conștientizare cu privire la subiectele privind schimbările climatice. Conceptul de ”măsuri verzi” reunește măsurile ce au la bază abordări bazate pe natură (Nature-based) sau bazate pe ecosistem (Ecosystem-based), utilizând serviciile multiple pe care natura le oferă societății pentru consolidarea rezilienței și a capacității de adaptare. Conceptul de ”măsuri gri” vizează acele măsuri ce presupun investiții și soluții tehnologie și inginerești ce permit adaptarea teritoriului, a infrastructurii și a societății în ansamblul său. Anterior acestei clasificări, conceptul de ”măsuri hard” îngloba toate măsurile, fie că se refereau la infrastructură (măsuri gri), ori la soluții cu componentă de mediu (măsuri verzi). O altă clasificare a tipurilor de măsuri este cuprinsă în recentul Raport IPCC AR5 al Grupului de Lucru II – Capitolul 14: Necesități și opțiuni de adaptare (https://www.ipcc.ch/site/assets/uploads/2018/02/WGIIAR5-Chap14_FINAL.pdf). Pentru scopul acestei Strategii, a fost preferată opțiunea clasificării: măsuri soft și măsuri hard, pentru perioada de implementare analizată (2016-2020), respectiv măsuri soft, verzi și gri, pentru perioada ce face obiectul Strategiei revizuite (2024-2030, cu orizont 2050), respectiv a Planului de acțiune asociat (2024-2030). 15 Idem nota de subsol 14. 13  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 823 bis/19.VIII.2024 17 În acest sens pentru îmbunătățirea nivelului de monitorizare propunem un sistem cuprinzător de M&E și raportare pentru monitorizarea și evaluarea politicilor publice care poate servi ca punct de plecare în evaluarea SNASC și/sau PNASC, prevăzut în anexa nr. 3 la Strategie. Rolul asumat de MMAP a fost de colectare a informației referitoare la stadiul îndeplinirii măsurilor din Plan. Astfel, existența unei entități care să asigure coordonarea interinstituțională / interministerială, ar fi asigurat implicarea partenerilor instituționali responsabili pentru îndeplinirea unei părți considerabile a măsurilor și acțiunilor prevăzute în Planul de acțiune. Un astfel de rol l-ar putea avea în perioada actuală (2024-2030) de implementare a măsurilor de adaptare Comitetul Interministerial privind Schimbările Climatice. În ceea ce privește măsurile hard, implementabile în special prin proiecte finanțate cu fonduri europene, statisticile publice ale MIPE nu oferă indicații distincte cu privire la valoarea componentei de finanțare dedicată domeniului schimbărilor climatice, în special componentei de adaptare la schimbările climatice. Astfel, atât monitorizarea nivelului de implementare a acțiunilor propuse, dar și nivelul de implicare al instituțiilor responsabile, sunt elemente care trebuie îmbunătățite în perioada actuală, în care este necesară asigurarea coerenței politicilor publice naționale cu politica publică europeană în domeniul schimbărilor climatice, și chiar accentuarea recentă a nevoii de adaptare la efectele schimbărilor climatice, atât de la nivelul UNFCCC, cât și al Comisiei Europene (CE). În linie cu prevederile documentului “Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice - Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatic (UE COM(2021) 82 final)”, strategiilor sectoriale europene, se constată faptul că obiectivele, acțiunile și măsurile propuse în Strategia și Planul adoptate în anul 2016 rămân, în mare măsură, valabile și pot fi completate, ajustate, conform analizei curente. 1.4. Scenariile utilizate Impacturile sunt componente ale riscurilor climatice. Conform definiției propuse de Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC), riscul asociază probabilitatea de apariție a evenimentelor sau tendințelor periculoase (hazardul climatic) cu impactul acestora asupra societății și ecosistemelor. Adaptarea la schimbările climatice presupune cuantificarea și apoi reducerea acestor riscuri prin cuantificarea și reducerea impacturilor climatice. Astfel, evaluările riscurilor utilizând date istorice și, respectiv, date ale climei prezente trebuie completate cu evaluări ce țin cont de modificările în frecvența și intensitatea hazardurilor de interes, pe de-o parte, precum și de evoluțiile socio-economice viitoare