Prognoza 2026 - 2029 – varianta de primăvară 2026 (pdf) (NOTA)

ă, cu efect moderat asupra mediei generale, dar cu perspective de dinamizare a economiei (H.G.nr.146/2026). În anul 2027, câștigurile salariale ar putea marca o relansare echilibrată peste inflaţie, dependentă de succesul consolidării fiscale și de reducerea presiunilor inflaționiste. În sectorul concurențial, ritmul va fi diferit: industriile competitive vor continua să atragă forță de muncă cu salarii motivante, în timp ce sectoarele tradiționale vor urmări trenduri mai prudente, influențate de costurile muncii. Pe termen mediu, rata medie anuală a câștigului salarial brut va fi de 5,9%, în acord cu asigurarea creșterii puterii de cumpărare cu circa 2,6%. Câștigurile salariale vor evolua într-un sens general favorabil, dar într-un ritm de creștere mai prudent și diferențiat pe categorii profesionale. 6  C. Evoluţiile pe termen scurt care au stat la baza prognozei macroeconomice Presiunile inflaționiste au înregistrat o intensificare semnificativă la începutul anului 2026. După o medie de 9,6% în primul trimestru, traiectoria ascendentă a prețurilor a depășit pragul de 10% în luna aprilie, ajungând la un avans anual de 10,7%, pe fondul efectului cumulat al majorărilor de preț din ultimele 12 luni, care includ liberalizarea pieței energiei electrice, creșterea cotelor de TVA și a accizelor, precum și scumpirea combustibililor, indusă de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. În structură, inflația anuală (aprilie 2026/aprilie 2025) a fost susținută de majorarea prețurilor la servicii (+13,0%) și bunuri nealimentare (+12,0%), în timp ce alimentele au înregistrat o dinamică mai moderată (+7,4%), dar încă ridicată. Cele mai importante creșteri anuale au fost consemnate la energia electrică (+54,2%), chirii (+43,8%) și combustibili, în special motorină (+32,7%) și benzină (+22,4%), reflectând impactul direct al costurilor energetice și al măsurilor fiscale asupra dinamicii prețurilor. În segmentul alimentar, cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la cafea (+21,8%), ouă (+14,8%), carne de bovine (+12,2%), fructe proaspete (+11,8%), lapte de vacă (+11,0%), în timp ce alte produse de bază au continuat să înregistreze creșteri mai moderate. La nivel sectorial, cele mai recente date privind indicatorii cu frecvență ridicată indică o încetinire a activității economice în majoritatea sectoarelor, pe fondul moderării cererii interne, al presiunilor persistente asupra costurilor și al unui context economic marcat de incertitudini, scăderi pronunțate fiind înregistrate în serviciile pentru populație, comerțul cu amănuntul, transporturi și sectorul IT sau anumite ramuri industriale. (%) faţă de perioada similară Indicatori sectoriali 2024 T1_25 T2_25 T3_25 T4_25 2025 T1_26 Producția industrială -1,6 -3,7 -0,2 0,9 -0,4 -0,9 -2,0 Lucrările de construcții -5,9 10,6 3,2 14,4 5,0 8,0 8,2 Volumul cifrei de afaceri în: ‐ Comerțul cu amănuntul 8,6 3,5 1,9 -0,2 -3,6 0,2 -5,8 ‐ Serviciile pentru populație -0,9 -2,4 2,6 -3,2 -5,5 -2,2 -9,9 ‐ Transporturi -7,3 3,9 -6,9 3,9 -1,1 -0,2 -5,4 - Activități de servicii informatice -4,1 -5,0 -3,8 15,0 14,9 4,8 -5,6 Sursa: INS Perspectivele de redresare solidă a industriei rămân încă rezervate, ținând cont de continuarea conflictului din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu, de incertitudinile asociate politicilor comerciale globale, precum și de menținerea unor costuri ridicate ale energiei. În același timp, redresarea cererii externe se conturează lent, în special din partea principalilor parteneri comerciali ai României, ceea ce continuă să afecteze dinamica generală de creștere a activității industriale pe termen scurt. 7  Datele pe trimestrul I 2026 situează volumul producției industriale în teritoriul negativ, cu o dinamică de ‐2,0%, scăderea fiind determinată, în principal, de contracțiile din industria prelucrătoare (- 3,3%) și cea extractivă (-1,0%). Cele mai afectate ramuri au fost fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului (-26,7%), extracția cărbunelui superior și inferior (-23,5%), fabricarea produselor din tutun (-18,9%), alte activități industriale (-17,9%), fabricarea produselor textile (-16,0%), indicând o cerere în scădere și persistența dificultăților în sectoare orientate spre export și investiții. Pe de altă parte, au fost consemnate și evoluții pozitive, precum: o majorare importantă pentru activitatea de servicii anexe extracției (+44,0%) sau creșteri mai temperate pentru prelucrarea lemnului (+4,7%), fabricarea calculatoarelor (+4,5%), industria alimentară (+4,2%), fabricarea altor mijloace de transport (+4,1%), aceste evoluții reflectând un grad mai mare de reziliență al produselor industriale de consum. În sectorul de producție și furnizare de energie s-a înregistrat o creștere importantă de 6,1%, la nivelul primelor trei luni, determinată, în principal, de rezultatele favorabile ale producției de energie electrică în hidrocentrale şi centrale eoliene. Activitatea din construcții a consemnat o creștere de 8,2% în primul trimestru din 2026, susținută de evoluții pozitive în segmentele principale ale sectorului, în pofida unui început de an mai slab, influențat de un efect de bază ridicat. Din punct de vedere structural, dinamica a fost determinată în principal de construcțiile noi (+9,8%), finanțate atât din resurse interne, cât și din fonduri europene, precum și de lucrările de întreținere și reparații curente (+7,0%), în timp ce pe tipuri de obiective s-au remarcat creșterile din segmentul rezidențial (+16,1%) și din construcțiile inginerești (+8,5%). Comerțul cu amănuntul a înregistrat în primele trei luni o scădere majoră de 5,8%, pe fondul reducerii venitului disponibil în termeni reali al populației. Evoluția pe total a fost alimentată de contracția simultană a tuturor celor trei segmente majore: produsele nealimentare (-9,3%), dar și de sectorul de produse alimentare, băuturi și tutun (-2,7%), respectiv de volumul vânzărilor de carburanți (-2,5%). Declinul a fost parţial atenuat de rezultatele pozitive ale comerţului cu ridicata (+2,3%), evoluţie influenţată semnificativ de revenirea din luna martie (+8,6%) pe baza vânzărilor de echipamente informatice (+29,0%), alte produse specializate (+21,0%) și bunuri de consum (+12,7%). Presiunea preţurilor asupra cererii s-a resimţit negativ și la nivelul serviciilor prestate populației, în scădere cu 9,9% în primele trei luni din 2026, ca urmare a declinului semnificativ al cifrei de afaceri pentru hoteluri și restaurante (-13,3%), precum și de evoluţia negativă înregistrată în activitatea de jocuri de noroc (-14,1%) și servicii de coafură (-18,4%). Şi în cazul serviciilor prestate în principal întreprinderilor s-au înregistrat scăderi ale volumului cifrei de afaceri, pentru serviciile informatice și IT (-5,6%), transporturi (-5,4%) și alte servicii pentru întreprinderi (-2,8%). Schimburile internaționale de bunuri din primul trimestru al anului 2026 au evidențiat o corecție ușoară a dezechilibrului comercial, pe fondul majorării exporturilor și al diminuării importurilor. Exporturile de bunuri au crescut cu 1,1% și au avut valoare de 23,8 miliarde euro, în timp ce importurile 8  s-au redus ușor cu 1,7% și au totalizat 31,5 miliarde euro. Livrările de bunuri au fost susținute în proporție de 46,8% de mașini și echipamente pentru transport, care au înregistrat o creștere cu 2,9% faţă de trimestrul similar al anului 2025 și de industria manufacturieră (fier, oțel, cauciuc, metal, lemn‐exclusiv mobilă, articole de îmbrăcăminte şi accesorii, încălțăminte, mobilă și părțile ei, aparatură de măsură şi control etc.) care, cu o valoare de 6,5 miliarde euro, a reprezentat 27,2% din total. De asemenea, importurile au fost constituie majoritar din produse ale industriei auto și cele ale sectorului manufacturier, acestea reprezentând 36,6%, respectiv 27,3% din structura achizițiilor de bunuri de pe piețele externe. Balanța comercială (FOB‐CIF) s-a închis cu un deficit de 7,7 miliarde euro, cu 9,3% sub nivelul trimestrului similar al anului 2025, reprezentând o diferență valorică de 792,1 milioane euro, din care aproximativ 84% (respectiv 662,5 milioane euro) a fost generată de reducerea deficitului din schimburile extra-comunitare. În același timp, produsele chimice au rămas principalul factor de dezechilibru extern, concentrând peste 43% din pierderea totală, echivalentul a 3,3 miliarde euro. Deficitul contului curent al balanței de plăți externe s-a situat la 5,34 miliarde euro în primul trimestru din 2026, în scădere cu 13,3% față de aceeași perioadă din 2025 (6,15 miliarde euro), pe fondul reducerii cu 11,7% a deficitului comercial de bunuri (FOB-FOB). Evoluția a fost susținută și de îmbunătățirea balanței veniturilor secundare, care a revenit în teritoriu pozitiv (excedent de 324 milioane euro), ca urmare a creșterii încasărilor din cooperare internațională și a majorării remitențelor lucrătorilor români din străinătate. Anul 2026 a debutat cu o reducere semnificativă a efectivului de salariați, cu 60 mii persoane în perioada ianuarie - martie 2026 comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, cel mai mare declin, de peste 50 mii persoane, provenind din industrie care reprezintă în continuare un sector determinant. Câștigurile salariale în prima parte a anului 2026 au evoluat moderat pe ansamblu, influențate de contrastul dintre stagnarea din sectorul bugetar și dinamica prudentă din cel privat. Cuantumul brut al salariilor de bază de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice s-a menținut la același nivel cu luna decembrie 2025 (Legea nr.141/2025). În acest context, al inflaţiei ridicate (+9,6%), puterea de cumpărare determinată de câştigul salarial net real a suferit o reducere consistentă (-5,2%), efectul imediat fiind vizibil asupra reducerii PIB (-1,7%) şi a consumului privat în primul trimestru. 9