Prognoza 2026 - 2029 – varianta de primăvară 2026 (pdf) (NOTA)

Prognoza pe termen mediu 2026‐2029, varianta de primăvară A. Context internaţional şi riscuri Incertitudinile şi riscurile negative la adresa perspectivelor economice s-au intensificat la începutul anului 2026 la nivel mondial şi regional pe fondul conflictului prelungit din Ucraina şi a escaladării unui nou conflict în Orientul Mijlociu. Acesta a generat un şoc energetic cu impact asupra tuturor statelor importatoare de petrol, gaze naturale şi combustibili din regiune, perturbând, pe lângă aprovizionarea cu produse energetice, şi lanţurile globale de îngrăşăminte chimice şi alte produse care tranzitează regiunea. Impactul a fost resimţit cu precădere de ţările asiatice dependente de petrolul şi gazele naturale din zonă, preţurile produselor energetice având o reacţie rapidă, atingând în al doilea trimestru al anului curent maxime istorice. Ulterior, efectul asupra creşterii preţurilor s-a propagat şi în alte regiuni ale globului, aşteptările instituţiilor internaţionale fiind de decelerare a creşterii economice în majoritatea economiilor. Totodată, întreruperile în aprovizionarea cu îngrăşăminte chimice pe rutele din regiune ar putea afecta producţia agricolă din ţările importatoare, punând o presiune suplimentară pe preţurile produselor agricole şi alimentare. În această situaţie, prognoza Băncii Mondiale pentru Europa Centrală publicată în luna aprilie a marcat corecții negative față de estimările de la începutul anului, cu 0,3 puncte procentuale pentru 2026 - 2027. Ajustările s-au aplicat tuturor țărilor din regiune (România, Croația, Bulgaria și Polonia). În luna ianuarie, Banca Mondială estima că economia mondială va crește cu 2,6% în 2026 și 2,7% în anul 2027, așteptările fiind ridicate pe fondul rezilienței semnificative a acesteia în anul 2025 în fața noii politici comerciale a Statelor Unite și a tensiunilor geopolitice. Pentru țările din Europa Centrală, se așteptă un avans de 2,7% în 2026 și menținerea unui nivel apropiat și în anul viitor. Recent, Comisia Europeană a revizuit negativ prognoza pentru economiile Uniunii Europene cu 0,3 puncte procentuale, până la 1,1% pentru 2026 și la 1,4% pentru anul viitor, iar pentru zona euro la 0,9% și 1,2%, sub nivelul prognozat în toamnă. Revizuirile au fost făcute pentru majoritatea statelor membre. Proiecțiile de creștere economică ale Comisiei Europene pentru statele UE (%) Prognoza de Prognoza de toamnă 2025 primăvară 2026 2026 2027 2026 2027 Economia mondială 3,1 3,2 2,8 3,2 UE 1,4 1,5 1,1 1,4 Zona Euro 1,2 1,4 0,9 1,2 Germania 1,2 1,2 0,6 0,9 Franța 0,9 1,1 0,8 1,1 Italia 0,8 0,8 0,5 0,6 Sursa: Prognozele Comisiei Europene 1  Pentru România, Banca Mondială a prevăzut o creștere economică de 0,5% pentru acest an, cu 0,8 puncte procentuale sub nivelul estimat în luna ianuarie, urmând o revenire la 1,4% în 2027. Banca Mondială consideră că investițiile publice, inclusiv din surse UE, vor compensa parțial reducerea consumului, care a avut loc pe fondul eforturilor de ajustare fiscală ale guvernului. Comisia Europeană estimează că economia României va crește marginal în anul 2026 comparativ cu anul precedent, aproape de stagnare a activităţii (+0,1%), urmând a accelera la 2,3% în 2027. Eforturile de consolidare fiscală și inflația ridicată, alimentată de creșterea prețurilor la produsele energetice, vor reduce consumul intern. Investițiile finanțate din fonduri europene și exporturile nete vor avea o contribuţie pozitivă, atenuând pierderile determinate de reducerea consumului. Relansarea din 2027 va fi susținută de reducerea inflației și de condițiile de finanțare mai favorabile. Șomajul va crește moderat în 2026, urmând să se reducă în 2027 la 5,9%. Deficitul de cont curent se va îmbunătăți la 6,4% din PIB pe orizontul de prognoză. Estimările Băncii Mondiale și Comisiei Europene privind creșterea economică pentru țările din Europa Centrală - modificări procentuale faţă de anul anterior - Banca Mondială Comisia Europeană Comisia Europeană Aprilie 2026 Noiembrie 2025 Mai 2026 2026 2027 2026 2027 2026 2027 Bulgaria 2,6 2,9 2,7 2,1 2,5 2,2 Croația 2,6 2,5 2,9 2,5 2,7 2,5 Polonia 3,1 2,6 3,5 2,8 3,5 2,8 România 0,5 1,4 1,1 2,1 0,1 2,3 Sursa: Banca Mondială - Prognoza economică pentru Europa şi Asia Centrală; Comisia Europeană - Prognozele de toamnă 2025 şi primăvară 2026 Principalele riscuri Riscurile sunt înclinate către ajustarea descendentă a perspectivelor economice și sunt legate în principal de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu și de implicațiile acestuia asupra piețelor globale de energie. Un conflict prelungit și o redresare mai lentă a ofertei poate genera presiuni inflaționiste puternice și o creștere economică mai redusă. Persistența inflației pentru o perioadă mai lungă de timp poate determina reducerea și mai accentuată a consumului, în timp ce firmele vor fi și mai precaute în privința investițiilor. Regiunea Golfului furnizează produse petroliere rafinate pentru transport și încălzire, putând genera efecte de propagare de-a lungul lanțurilor globale de producție și aprovizionare. Îngreunarea accesului la îngrășăminte poate afecta agricultura și industria alimentară, care pot fi perturbate și de apariția unor eventuale șocuri climatice. 2  Accelerarea implementării reformelor structurale care vizează competitivitatea și potențialul de creștere al UE rămâne principalul risc în sens ascendent pentru prognoză. Totodată, progrese ferme în tranziția energetică pot consolida suplimentar reziliența economică. Soluționarea războiului din Ucraina poate avea un impact pozitiv asupra creşterii globale şi economiei statelor membre ale UE. B. Considerente privind estimările pe termen mediu Perspectivele macroeconomice pe termen mediu au fost elaborate într-un context geopolitic dificil, cu incertitudini amplificate de intensificarea conflictului din Orientul Mijlociu, care a condus la un șoc energetic major pe piața globală. Efectul inflaționist produs de creșterea prețurilor la combustibili s-a suprapus peste eforturile interne de corecție a dezechilibrelor macroeconomice prin continuarea aplicării măsurilor de consolidare bugetară, ceea ce a generat o deteriorare a perspectivelor pentru anul curent. O altă cauză a ajustării negative a prognozelor o constituie datele semnal publicate de Institutul Național de Statistică privind contracția PIB-ului din trimestrul I cu 1,7% față de trimestrul corespunzător din anul anterior ca serie brută și cu 0,2% comparativ cu ultimul trimestru din 2025 ca serie ajustată sezonier. La acestea se adaugă rezultatele sub așteptări ale unor indicatori cu frecvență ridicată din primele trei luni ale anului, în special pentru cei care reflectă consumul gospodăriilor populației (comerțul cu amănuntul, serviciile populației, câștigurile salariale, etc.) Astfel, pentru anul 2026 se estimează o corecție descendentă a avansului economic cu 0,9 puncte procentuale, de la 1,0% în estimarea anterioară la 0,1%, pentru condiţiile macroeconomice actuale. Pe de altă parte, deflatorul PIB se revizuieşte pozitiv cu 1,1 puncte procentuale, în corelaţie cu majorarea inflaţiei medii anuale. Deviațiile de sens contrar efectuate în cadrul acestui scenariu macroeconomic vor tinde să se compenseze reciproc, cu un plus pe creșterea nominală a produsului intern brut. Pe latura ofertei, cvasi-stagnarea economică prevăzută pentru anul în curs a avut în vedere o continuare a tendinței de restrângere a valorii adăugate brute în industrie, manifestată în ultimii 4 ani, pierderile de competitivitate ca urmare a majorării costurilor, în special cele energetice, conducând la întârzierea procesului de revenire în teritoriu pozitiv. Ca urmare, rata valorii adăugate brute a fost estimată la -0,3%, suportând o revizuire în scădere cu 0,8 puncte procentuale. Și pentru sectorul serviciilor se estimează o evoluție nefavorabilă, impactul măsurilor de consolidare fiscală fiind mai pregnant la anumite categorii de servicii, în special cele destinate consumatorilor casnici. În același timp, construcțiile confirmă poziția de cel mai dinamic sector, susținut în special de componenta construcțiilor inginerești, stimulate de absorbția fondurilor europene, cât și de o revenire a construcțiilor rezidențiale înregistrată în prima parte a anului. 3  Pe partea de cheltuieli, având în vedere efectele mai pronunțate induse de aplicarea măsurilor de consolidare fiscală, peste care s-a suprapus impactul inflaționist al conflictului din Orientul Mijlociu, s-a estimat o temperare a consumului privat în anul 2026 mai pronunțată decât cea prognozată anterior, determinând o contribuție negativă asupra creșterii economice. În contextul încheierii Programului Național de Redresare și Reziliență în luna august, se menține ipoteza unei accelerări de ritm în ceea ce privește absorbția fondurilor alocate prin instrumentul „Next Generation EU” care, printr-o gestionare responsabilă, vor genera un avans de 4,2% al investițiilor brute. Formarea brută de capital rămâne, în continuare, principalul susținător al cererii interne. Cu toate acestea, persistă riscul materializării unei utilizări insuficiente a fondurilor europene, ceea ce ar constitui o vulnerabilitate asupra evoluției procesului investițional și implicit asupra creșterii economice. Dinamicile schimburilor internaționale au fost estimate descendent, ca urmare a deteriorării previziunilor privind creșterea economică a principalilor parteneri externi, dar și a perturbărilor lanțurilor de aprovizionare ca urmare a conflictelor globale. Exportul net va avea un impact pozitiv ca urmare a majorării cu 1,7% a exportului de bunuri și servicii, concomitent cu o cvasi-stagnare a importului de bunuri și servicii (+0,1%), rezultată din restrângerea cererii interne. Pe termen mediu, se mențin neschimbate estimările pentru creșterea economică, pe ansamblul perioadei 2027 – 2029, ritmul mediu anual pentru produsul intern brut fiind de 2,2%, susținut, în principal, de continuarea dezvoltării procesului investiţional. Evoluţia PIB pe sectoare 8,0 7,0 - modificari procentuale fata de anul anterior, % - 6,0 5,0 4,0 3,0 2,2 2,4 2,1 2,0 0,7 1,0 0,1 0,0 -1,0 2025 2026 2027 2028 2029 -2,0 Industrie Agricultura Constructii Total servicii PIB Pe partea ofertei, creşterea se bazează pe o evoluţie peste nivelul PIB a construcţiilor, dinamica medie anuală fiind de 2,8%. Concomitent, se așteaptă redresarea treptată a sectorului industrial și intrarea în teritoriu pozitiv, susținând astfel avansul economiei. Pentru sectorul terțiar se prevede o 4 revigorare după evoluțiile modeste din perioada 2025- 2026 prin dezvoltarea cu precădere a activităților moderne cu plus valoare ridicată, fiind estimat un ritm mediu anual de 2,1% și cel mai mare aport la creșterea economică. Pe partea cererii, investițiile brute, cu un ritm mediu anul de 2,7%, vor continua să reprezinte pilonul de susținere al creșterii economice, o atenție deosebită acordându-se alocării resurselor disponibile, atât din fonduri europene, cât și guvernamentale și private, pentru finalizarea proiectelor majore de infrastructură. Consumul privat, după declinul din 2026, va avansa cu un ritm mediu anual peste cel al produsului intern brut, ca urmare a reducerii treptate a efectelor consolidării bugetare. Exportul net va avea, pe termen mediu, o contribuție uşor negativă la creșterea economică, dinamica medie a importului de bunuri și servicii devansând-o pe cea a exportului de bunuri și servicii în urma revenirii cererii interne. Prognoza macroeconomică este supusă, însă, unui grad ridicat de incertitudine, persistența conflictului din Orientul Mijlociu, abaterea de la reformele privind consolidarea bugetară sau înăsprirea politicilor comerciale internaționale constituind riscuri de deteriorare a echilibrelor macroeconomice. Estimările privind inflația în anul curent s-au revizuit ascendent, cu 1,7 puncte procentuale pentru sfârșitul anului, și cu 1,4% ca medie anuală, ca urmare a intensificării conflictului din Orientul Mijlociu. Impactul s‐a resimțit în prima etapă la nivelul grupei de combustibili, urmând ca efectele de runda a doua să se regăsească treptat și în prețul celorlalte categorii de bunuri și servicii, în special cele de transport. Traiectoria dezinflaționistă, întreruptă în luna martie, este de așteptat a se relua din trimestrul III, odată cu eliminarea efectelor statistice ale creșterii tarifelor la energia electrică și aplicarea noilor cote de TVA și accize. În scenariul actual s-a modificat și prognoza pentru cursul de schimb, luându-se în calcul majorările consistente din luna mai. Trendul descendent al inflaţiei se menţine pe orizontul de prognoză, dar majorările din acest an se vor regăsi și în media anuală a anului următor. Persistă însă riscul exercitării unor presiuni suplimentare asupra creșterii prețurilor de consum pentru anul 2027, provenind din reliberalizarea prețurilor pentru gazele naturale și renunțarea la plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază. Aceste șocuri ar putea produce o temperare a procesului dezinflaționist și o inhibare a consumului gospodăriilor populației. Corecții au fost operate și în cazul prețurilor produselor industriale şi a costului în construcţii, ca urmare a evoluţiilor din primele luni ale anului curent și sub presiunea prețurilor energetice și a materiilor prime. Aceste majorări, alături de creșterea inflației, au condus la corecția ascendentă a deflatorului PIB. Deficitul de cont curent a fost estimat a se corecta pe termen mediu mai pregnant în anul 2026, fiind susținut atât de măsurile de reducere a deficitului bugetar, de o cerere internă în scădere, de o absorbție în creștere a fondurilor europene, cât și de îmbunătățirea competitivității externe a bunurilor autohtone. Proiecțiile privind ameliorarea balanței de plăți iau în calcul o revenire graduală a 5  contextului european și internațional şi o revigorare a cererii externe, care vor stimula relațiile comerciale și sectorul serviciilor. Începând cu a doua parte a anului 2025, piața muncii din România a fost caracterizată de o încetinire generală a recrutărilor și o prudență sporită a angajatorilor pe fondul climatului economic incert, estimările numărului mediu de salariați pentru anul 2026 indicând un declin de circa 28 mii persoane, conducând la o creștere a ratei șomajului BIM până la 6,3%. Pe termen mediu, piața muncii va urma o traiectorie pozitivă, oferind perspective mai bune pentru toate categoriile salariale, astfel încât, în intervalul 2027‐2029 populația ocupată va avansa cu un ritm mediu de 0,4%. În cadrul acesteia, numărul de salariați se va majora cu un ritm de 0,8%, în timp ce alte categorii de populație ocupată, în principal lucrătorii pe cont propriu, se vor confrunta cu o ajustare marginală. Rata șomajului BIM va continua să scadă ușor și este estimată să ajungă la 5,3% la finalul orizontului de prognoză. Ajustările salariale în anul 2026, vor fi temperate de necesitatea echilibrului fiscal și de presiunile inflaționiste. Sectorul concurențial va avea un aport pozitiv asupra mediei salariale, prin retenția salariaților în industrii cheie, în timp ce sectorul bugetar va stagna la nivelul din decembrie 2025. Câștigul salarial real se va menține în teritoriu negativ, fiind determinat de interacțiunea dintre creșterile nominale moderate ale câștigurilor și dinamica prețurilor. Deși ajustările la salariul minim brut aduc un impuls favorabil asupra veniturilor disponibile, efectul asupra puterii de cumpărare rămâne limitat. Pentru anul 2026, câștigul salarial mediu brut este estimat să se majoreze cu 5,8%, până la un nivel de 9.217 lei, ceea ce reprezintă o creștere moderată pe fondul măsurilor de echilibrare a cheltuielilor salariale. Majorarea salariului minim de la 1 iulie 2026 cu 6,8%, până la un nivel de 4325 lei, va stimula veniturile de bază pentru o parte semnificativă a forței de munc