Prognoza 2025 - 2028 – varianta de primăvară 2025 (pdf) (NOTA)

tă anuală de 7,0%, și al mărfurilor alimentare, al căror indice anual a crescut la 5,1%, în principal din cauza preţurilor produselor agro - alimentare. În schimb, mărfurile nealimentare au înregistrat o decelerare, ajungând la o rată anuală de 3,8%, datorată efectelor de bază favorabile la energia electrică și gaze naturale și scăderii prețurilor la combustibili, pe fondul reducerii cotațiilor globale ale petrolului. Pe ansamblul primului trimestru, rata medie a inflației a fost de 4,9%, cu valori mai reduse în cazul mărfurilor alimentare (4,7%) și nealimentare (4,4%), în timp ce serviciile au continuat să exercite presiuni inflaționiste, cu o rată de 6,6%. La nivel sectorial, cele mai recente date privind indicatorii cu frecvenţă ridicată indică, în medie, o încetinire la nivelul unor activităţi, cum ar fi industria şi unele servicii pentru întreprinderi, comparativ cu evoluţia anticipată în prognoza anterioară. 6  Perspectivele de redresare solidă a industriei rămân încă rezervate, ținând cont de continuarea conflictului din Ucraina şi de sancţiunile asociate, de modificarea politicii comerciale a SUA, de menţinerea unui ritm încă ridicat al preţurilor produselor energetice cu impact nefavorabil asupra costurilor de producţie, cât şi de dificultăţile funcţionării lanţurilor globale de distribuţie ca urmare a fragmentării relaţiilor comerciale. La acestea se adaugă și revigorarea mai lentă a cererii externe, cauzată de incertitudinile evoluţiilor economice viitoare, manifestate inclusiv la principalii parteneri comerciali ai României, care afectează industria manufacturieră. (%) faţă de perioada similară 2 luni Indicatori sectoriali 2023 T1_24 T2_24 T3_24 T4_24 2024 2025 Producţia industrială -3,0 -2,7 -1,6 -2,5 0,4 -1,6 -3,9 Lucrările de construcţii 16,1 -7,0 0,2 -2,6 -11,8 -5,9 16,7 Volumul cifrei de afaceri în: ‐ Comerţul cu amănuntul 1,6 6,4 9,8 8,8 9,2 8,6 2,7 ‐ Serviciile pentru populaţie 7,7 1,1 -3,7 -1,7 0,8 -0,9 -1,9 ‐ Transporturi 4,0 -10,3 -1,3 -9,9 -7,7 -7,3 1,6 Sursa: INS Ca urmare, având în vedere impactul politicii protecţioniste a SUA, dar şi rezultatele sub aşteptări din unele ramuri ale industriei manufacturiere, estimarea privind evoluţia producţiei industriale a fost revizuită descendent, cu 1,9 puncte procentuale. Datele pe primele două luni ale anului curent situează volumul producţiei industriale în teritoriul negativ, cu o dinamică de ‐3,9%, scăderea fiind determinată, în principal, de contracțiile din industria prelucrătoare (-4,3%) și cea extractivă (-2,9%). Cele mai afectate ramuri au fost: fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (-20,4%), fabricarea produselor textile (-19,9%), fabricarea de mașini, utilaje şi echipamente (-15,1%), fabricarea autovehiculelor de transport rutier (-12,9%) și industria metalurgică (-9,8%), indicând o cerere în scădere și persistența dificultăților în sectoare orientate spre export și investiții. Pe de altă parte, au fost consemnate şi evoluţii pozitive, precum: fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (+15,6%), fabricarea băuturilor (+6,7%), fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (+6,5%), industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (+6,3%), fabricarea de mobilă (+5,3%) şi industria alimentară (+2,2%), aceste evoluții reflectând un grad mai mare de reziliență al produselor industriale de consum. În sectorul de producție şi furnizare de energie s-a înregistrat o reducere la nivelul primelor două luni de 1,8%, determinată de rezultatele modeste ale producţiei de energie electrică în hidrocentrale şi centralele eoliene. Activitatea din construcţii a consemnat o creştere de 16,7%, în primele două luni ale anului 2025, rezultat fiind influenţat de un puternic efect de bază. Pe elemente de structură, cea mai mare contribuție la dinamica pozitivă a sectorului au avut-o construcțiile noi (+15,5%), finanțate atât din 7 resurse interne, cât și din fonduri europene. Se poate menţiona şi majorarea de 50,4% pentru reparaţiile capitale realizată la nivelul primelor două luni ale anului curent. Pe obiecte de construcţii se remarcă majorarea lucrărilor în sectorul rezidenţial cu 26,4% şi al construcţiilor inginerești cu 23,9%. Deşi dinamicile de două cifre par încurajatoare, prognoza la nivelul anului curent a fost diminuată cu 1,3 puncte procentuale, fiind estimat un ritm investiţional mai lent atât în sectorul privat cât şi în cel public, în condiţiile creşterii percepţiei de risc. Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut cu 2,7% comparativ cu ianuarie-februarie 2024, marcând o pierdere de ritm faţă de anul precedent, în corelare cu diminuarea ritmului de creştere a câştigului salarial net. Scăderea cu 2,4% a vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun a contribuit la temperarea creșterii totale, în ciuda evoluţiilor pozitive înregistrate în comerţul cu produse nealimentare (+5,7%) şi în cel cu carburanţi (+6,0%). Sectorul serviciilor prestate populației a înregistrat o scădere de 1,9% în primele două luni din 2025, ca urmare a declinului semnificativ din activităţile agenţiilor turistice (-20,1%) și a cifrei de afaceri pentru jocuri de noroc şi alte activități recreative (-11,3%). Aceste scăderi au fost contrabalansate de creșterile înregistrate în domenii precum coafură și înfrumusețare (+22,9%) și spălarea şi curăţarea articolelor textile şi a produselor din blană (+7,8%) şi într-o proporţie mai mică de evoluția uşor pozitivă a cifrei de afaceri pentru hoteluri și restaurante (+1,1%). O creştere marginală de doar 0,1%, faţă de ianuarie‐februarie 2024, a fost consemnată şi de cifra de afaceri a serviciilor prestate în principal întreprinderilor. Creșterile din comunicații (+5,4%), transporturi (+1,6%) și alte servicii furnizate întreprinderilor (+3,0%) au fost atenuate de scăderile mai pronunțate din sectoarele activităţilor de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune (-21,1%) și din activităţile de servicii informatice și în tehnologia informaţiei (-6,3%). După o scădere de 7,3% înregistrată în anul 2024, începutul anului 2025 marchează o schimbare de direcție în sectorul transporturilor, cu o tendință de revenire, dar nu la nivelul aşteptat după aderarea la spaţiul Schengen. Serviciile au fost susținute în principal de transporturile terestre și prin conducte (+3,7%), precum și de transportul aerian (+18,8%), această evoluție fiind parțial estompată de scăderea accentuată a transportului pe apă (-27,5%) și de diminuarea activităților de depozitare și activităţi auxiliare pentru transporturi (-1,7%). Evoluţia schimburilor internaționale de bunuri, în primele două luni ale anului 2025, a evidenţiat o dependență semnificativă de importuri și un deficit comercial în expansiune. Exporturile de bunuri s-au majorat cu numai 0,7% şi au avut o valoare de 15,1 miliarde euro, în timp ce importurile au înregistrat o dinamică superioară de 8,2% şi au totalizat 20,8 miliarde de euro. Livrările de bunuri au fost susţinute în proporție de 45,5% de maşini şi echipamente pentru transport, care au înregistrat o scădere cu 2,6% faţă de intervalul de comparaţie al anului 2024 şi de industria manufacturieră (fier, oţel, cauciuc, metal, lemn‐exclusiv mobilă, articole de îmbrăcăminte şi accesorii, încălţăminte, mobilă şi părțile ei, aparatură de măsură şi control etc.) care, cu o valoare de 4,3 miliarde euro, a reprezentat 28,2% din total. De asemenea, importurile au fost constituie majoritar din produse ale industriei auto şi 8 cele ale sectorului manufacturier, acestea reprezentând 34,4%, respectiv 28,0% din structura achiziţiilor de bunuri de pe piețele externe. Balanța comercială (FOB‐CIF) a înregistrat un deficit de 5,6 miliarde euro, cu 35,1% peste nivelul perioadei similare a anului 2024, reprezentând o diferență valorică de 1,5 miliarde euro, din care peste 73% a fost generată de schimburile intra-comunitare (1,1 miliarde euro). În acelaşi timp, produsele chimice au continuat să domine topul deficitelor, fiind responsabile pentru aproape 41% din deficitul extern, cu o pierdere de 2,3 miliarde euro. Deficitul contului curent al balanței de plăți externe a înregistrat o valoare de 4,81 miliarde euro în primele două luni din anul 2025, cu 85,0% mai mult față de perioada similară a anului precedent, când nivelul acestuia a fost de 2,60 miliarde euro. Principalele cauze ale deteriorării soldului de cont curent au fost reprezentate de creşterea cu 38,0% a deficitului pe componenta de bunuri (FOB-FOB) şi reducerea cu 10,4% a excedentului realizat la categoria servicii. Câştigul salarial mediu brut pe total economie a avansat cu 11,7% în ianuarie - februarie 2025 faţă de perioada similară a anului precedent, fiind influențat și de majorarea salariului minim începând cu luna ianuarie 2025 la 4050 lei (H.G nr.1506/2024), cu 9,5% mai mult decât nivelul înregistrat în decembrie 2024. Corespunzător, în termeni reali, câștigul salarial mediu net s-a majorat cu 4,5%, în acord cu evoluția inflației. 9