Prognoza 2025 - 2028 – varianta de primăvară 2025 (pdf) (NOTA)

Prognoza pe termen mediu 2025‐2028, varianta de primăvară A. Context internaţional şi riscuri Potrivit noilor estimări ale FMI, atât la nivel global cât şi la nivel european, în special în zona Euro, proiecţiile de creştere economică pentru anul 2025 au fost revizuite descendent, ca urmare a efectelor directe ale noilor tarife comerciale, dar şi efectelor indirecte, creşterea gradului de incertitudine şi deteriorarea comportamentului de consum si investiţii. Această reaşezare tinde să potenţeze activitatea în sectorul serviciilor, dar afectează industria prelucrătoare, alimentând pierderi de competitivitate în economiile avansate şi emergente. În acest context, FMI a revizuit în jos scenariile de creştere pentru statele din zona Euro cu care România are schimburi comerciale, respectiv Franţa (-0,5 puncte procentuale de la 1,1% la 0,6%) şi Italia (-0,4 puncte procentuale, de la 0,8% la 0,4%). O ajustare importantă s-a efectuat pentru economia Germaniei unde se prefigurează acum o stagnare economică pentru 2025 (0%) ca urmare a unei producţii industriale mai slabe, iar iniţial se estima o creştere de 0,8%. În acest sens, o relaxare financiară în 2026 ar fi necesară pentru a evita intrarea în recesiune, pentru al 3-lea an consecutiv (-0,2% în 2024). Proiecţiile de creştere economică ale FMI Octombrie 2024 Aprilie 2025 2025 2025 2026 Global 3,2 2,8 3,0 Zona euro 1,2 0,8 1,2 Germania 0,8 0,0 0,9 Franţa 1,1 0,6 1,0 Italia 0,8 0,4 0,8 Spania 2,1 2,5 1,8 China 4,5 4,0 4,0 SUA 2,2 1,8 1,7 Bulgaria 2,5 2,5 2,7 Polonia 3,5 3,2 3,1 Ungaria 2,9 1,4 2,6 România 3,3 1,6 2,8 Sursa: rapoarte FMI Pentru economia românească experţii FMI estimează un avans de 1,6% în acest an (de la 3,3% în estimarea anterioară) şi o accelerare până la 2,8% în 2026, aceasta confruntându-se cu tensiuni suplimentare din cauza consolidării fiscale şi dependenţa mai ridicată a producţiei industriale de economia Germaniei. În ceea ce priveşte inflaţia, estimările pentru anul curent indică o creştere medie a preţurilor de 4,6% (ajustare ascendentă cu 1 punct procentual faţă de prognoza de toamnă), urmată 1 de o decelerare până la 3,1% în 2026. Soldul contului curent se aşteaptă să se îmbunătăţească pe orizontul de prognoză, până la -7,4% din PIB în 2026. Rata şomajului va rămâne în 2025 la un nivel asemănător celui de anul trecut (5,4%), urmând a se diminua uşor în 2026 (5,2%). Principalele riscuri În general, riscurile la adresa perspectivelor sunt înclinate spre o ajustare descendentă a estimărilor şi provin din barierele tarifare, persistenţa incertitudinii politicilor comerciale, volatilitatea şi corecţiile de pe pieţele financiare, majorarea ratelor dobânzii pe termen lung, apariţia tulburărilor sociale şi creşterea provocărilor pentru cooperarea internaţională în contextul intensificării conflictelor şi apariţiei dezastrelor naturale. Un conflict comercial ar putea alimenta presiunile inflaționiste, în principal prin creșterea prețurilor de import, ce pot avea efecte negative de distribuție între și în interiorul țărilor, iar prelungirea acestuia va genera riscuri suplimentare asupra investiţiilor. Aversiunea față de risc determinată de incertitudinea politicii și scăderea perspectivelor de creștere din SUA ar putea cauza o depreciere a dolarului american, amplificând volatilitatea pieței financiare. Astfel, băncile centrale pot menține ratele dobânzilor la niveluri mai ridicate decât se anticipează în prezent. Înrăutățirea condițiilor financiare globale și perturbările mai ample ale sistemului financiar ar putea declanșa crize ale balanței de plăți în economiile emergente cu acces limitat la piață, nevoi mai mari de refinanțare și capacitate de negociere slabă. Pe de altă parte, acordurile comerciale viitoare, atenuarea conflictelor, accelerarea reformelor structurale sau inteligenţa artificială sunt factori care pot îmbunătăţi perspectivele economice. B. Considerente privind estimările pe termen mediu Elaborarea actualului scenariu macroeconomic s-a realizat într-un climat dificil, caracterizat de amplificarea incertitudinilor, atât la nivel global cât şi intern, dar şi de un grad redus de predictibilitate. Pe lângă persistenţa şocurilor multiple, care s-au manifestat simultan, a eforturilor de corecţie a dezechilibrelor macroeconomice interne, induse de deficitele gemene ridicate, şi a continuării provocărilor structurale la nivelul economiilor europene, s-a produs o deteriorare a relaţiilor comerciale internaţionale în prima parte a acestui an. Această evoluţie a fost cauzată de modificarea politicii comerciale de către SUA, care a condus la o fragmentare economică, cât şi la o reconfigurare la nivel mondial a lanţurilor de distribuţie. 2  În ceea ce priveşte impactul tarifelor vamale impuse de administraţia SUA pentru importurile de oţel, aluminiu, autoturisme şi componente ale industriei auto la 25%, analiza elaborată în cadrul CNSP concluzionează că impactul nefavorabil provine cu precădere din efectele indirecte, respectiv prin deteriorarea exporturilor româneşti către principalii parteneri comerciali, şi mai puţin ca efect direct, prin reducerea expedierilor către SUA. Calculele au luat în considerare relaţiile comerciale pe care România le are cu SUA, iar ca principali parteneri evaluarea se rezumă la schimburile comerciale cu Germania, Italia şi Franţa. Luând în considerare tabloul schimburilor comerciale, cele mai afectate domenii industriale de activitate sunt, conform estimărilor: industria metalurgică, producţia de cauciuc şi mase plastice, echipamente electrice şi maşini, utilaje şi echipamente, cu o reducere medie anuală a dinamicii de circa 3 puncte procentuale. O contracţie de activitate este de aşteptat şi în cazul industriei uşoare, aceasta având însă o pondere redusă în total sector industrial. Pentru producţia de autovehicule rutiere a fost estimată o diminuare a volumului de activitate cu circa 2,5 puncte procentuale. Evaluarea impactul cumulat pe total industrie a condus la o reducere a dinamicii cu 0,9 puncte procentuale, ceea ce determină plasarea rezultatelor acestei ramuri economice şi în anul curent în teritoriu negativ. Corelat cu restrângerea exporturilor de bunuri şi implicit a volumului producţiei industriale a fost estimată şi o tendinţă de diminuare a activităţii în sectorul de transporturi, ceea ce va atenua din creşterea prognozată iniţial ca urmare a intrării României în spaţiul Schengen. La nivelul Produsului Intern Brut, impactul economic total (cumulat pe cele două sectoare) a fost evaluat la 0,2 puncte procentuale pentru anul în curs. Analiza nu a cuantificat efectele negative induse de incertitudinea din piaţă asupra mediului de afaceri şi a populaţiei, care poate afecta investiţiile şi consumul, amplificând astfel impactul nefavorabil. Ca urmare a acestor factori, la care se adaugă rezultatele nefavorabile ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată din primele două luni, dar şi instabilitatea resimţită de mediul de afaceri, estimările macroeconomice naţionale au suportat o corecţie negativă. În acest climat, dinamica produsului intern brut pentru anul 2025 a fost revizuită în scădere faţă de prognoza de toamnă la 1,4%, nivel care rămâne superior realizărilor din anul precedent. Pe latura ofertei, sectorul industrial va continua să fie cel mai afectat de actuala conjunctură economică, chiar dacă România are o expunere redusă la politicile comerciale promovate de Statele Unite, fiind sectorul cel mai expus la apariţia unor perturbări pe piaţa externă. În aceasta conjunctură, rata valorii adăugate brute a fost estimată la -1,3% (revizuire în scădere cu 1,8 puncte procentuale), reducând dinamica PIB cu 0,2 puncte procentuale. 3  Agricultura continuă să rămână un sector vulnerabil, dependent de condiţiile climatice, creşterea de 5% a valorii adăugate brute estimată pentru anul în curs fiind una prudentă, aceasta neacoperind contracţia din anul anterior. Pentru construcţii, ajustarea a fost făcută în scădere cu 1 punct procentual, respectiv 3,8%, în principal ca urmare a intensificării aversiunii la risc a investitorilor pe fondul incertitudinilor existente. Deşi volumul lucrărilor de construcţii a înregistrat dinamici consistente în primele două luni ale anului curent, evoluţia s-a datorat mai degrabă unui efect de bază, fiind de aşteptat ca ritmul să încetinească în perioada următoare. Sectorul serviciilor, va continua trendul pozitiv, deşi într-un ritm mai redus, de 1,6% (revizuire în scădere cu 0,9 puncte procentuale), în condiţiile unor dinamici mai moderate, în principal, în domeniul IT şi a activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice. Sectorul terţiar se va menţine ca principalul motor al avansului economic, contribuţia la rata reală a PIB fiind de 1 punct procentual. Pe partea de cheltuieli, creşterea economică se bazează pe un aport pozitiv al componentelor cererii interne. Comparativ cu prognoza anterioară, dinamica consumului privat a fost revizuită în creştere cu 0,2 puncte procentuale în condiţiile în care înclinaţia spre consum a populaţiei se va menţine la un nivel moderat, creşterea estimată fiind de 2,7%. În sens contrar, s-a prevăzut o reducere a dinamicii consumului guvernamental cu 0,7 puncte procentuale (de la 0,4% la -0,3%). Referitor la formarea brută de capital fix, impredictibilitatea şi incertitudinea mediului economic şi politic este de aşteptat să aibă un impact negativ asupra acestui domeniu, investitorii optând pentru amânarea deciziei de a demara noi proiecte. Astfel, componenta investiţională a fost revizuită în scădere faţă de prognoza de toamnă cu 3,1 puncte procentuale (la 2,8% de la 5,9%). Exportul net va avea un impact negativ superior celui estimat în varianta anterioară, reducând creşterea economică cu 1,2 puncte procentuale, ca urmare a contracţiei exportului de bunuri şi servicii (-0,2%). De asemenea, dinamica importului de bunuri şi servicii a fost revizuită în jos, cu un punct procentual, până la 2,8% de la 3,8% în prognoza de toamnă. Efectele incertitudinii privind conjunctura externă este de aşteptat a se manifesta şi în prima parte a anului viitor, ceea ce a indus revizuirea în sens descendent a creşterii economice şi pentru 2026 (de la 3,0% în scenariu din toamnă la 2,4% în cel actual), rămânând neschimbate estimările pentru 2027 şi 2028. Pe ansamblul perioadei 2026 – 2028, ritmul mediu anual estimat pentru produsul intern brut este de 2,4% (tendinţă similară estimărilor fundamentate în „Planul fiscal structural pe termen mediu (2025 – 2031)”), susţinut, în principal, de continuarea dezvoltării procesului investiţional. Pe partea ofertei, avansul economiei pe termen mediu se bazează pe o evoluţie peste nivelul PIB a construcţiilor, dinamica medie anuală fiind de 4,5%, precum şi pe redresarea treptată a sectorului industrial, rata medie anuală ajungând la 2%. Pentru sectorul terţiar, prin dezvoltarea cu precădere a activităţilor moderne cu plus valoare ridicată, se estimează un ritm mediu anual de 2,3% având cel mai mare aport la dinamica PIB. Pe partea cererii, s-a avut în vedere o impulsionare a activităţii investiţionale, în condiţiile în care resursele disponibile prin mecanismul de redresare şi rezilienţă trebuie atrase şi transpuse în 4 proiecte majore de infrastructură, pentru formarea brută de capital fix estimându-se o rată medie anuală de 4,0%. Astfel, investiţiile brute alături de consumul privat (ritm mediu anual de 2,9%) vor reprezenta factorii cheie de susţinere a dinamicii economice. Exportul net îşi va diminua treptat aportul negativ la creșterea PIB (-0,3 puncte procentuale în 2028, faţă de -2,9 în anul 2024), ca urmare a revigorării exportului de bunuri şi servicii, care va avansa cu un ritm mediu anual de 3,1%, pe fondul îmbunătăţirii competitivităţii externe. Evoluţia PIB pe sectoare 6.0 4.0 2.4 2.6 2.4 1.4 2.0 0.8 0.0 2024 2025 2026 2027 2028 -2.0 -4.0 -6.0 Industrie Agricultura Constructii Total servicii PIB Estimările privind inflaţia pentru anul 2025 s-au revizuit ascendent, cu 0,5 puncte procentuale, atât pentru inflaţia de la sfârşitul anului, cât şi ca medie anuală, ca urmare a trendului descendent mai lent din primele luni ale anului comparativ cu anticipaţiile anterioare. Există posibilitatea manifestării unor riscuri cu efecte nefavorabile, care nu au fost luate în calcul, respectiv: măsurile de compensare a preţului energiei electrice, majorarea preţurilor internaţionale ca urmare a barierelor comerciale sau deprecierea monedei naţionale. În scenariul actual s-a menţinut prognoza pentru cursul de schimb, neputând fi luată în calcul volatilitatea ridicată din ultimele zile. Trendul descendent al inflaţiei va continua pe orizontul de prognoză, corecţii fiind operate şi în cazul preţurilor produselor industriale şi a costului în construcţii, ca urmare a evoluţiilor din primele luni ale anului curent. Deficitul de cont curent a fost estimat a se corecta pe termen mediu, efectuându‐se totuşi o ajustare negativă de 0,6 puncte procentuale ca pondere în PIB pentru anul curent, indusă de un deficit comercial mai ridicat, conform rezultatelor din primele două luni. Proiecțiile privind ameliorarea balanței de plăți iau în calcul o revenire graduală a contextului european și internațional şi o revigorare a cererii externe, care vor stimula relațiile comerciale și sectorul serviciilor. În cursul anului 2025 piaţa muncii a rămas rezilientă, estimările numărului mediu de salariaţi indicând un avans de peste 50 mii persoane, cu o dinamică de 1,0%, conducând la o ușoară diminuare a ratei şomajului BIM la 5,3%. 5  Pe termen mediu, piaţa muncii va urma o traiectorie pozitivă, oferind perspective destul de bune pentru toate categoriile salariale. Astfel, în intervalul 2026‐2028, populaţia ocupată va creşte cu un ritm mediu de 0,3%, iar în cadrul acesteia numărul de salariaţi se va majora cu un ritm de 1,1%, în timp ce alte categorii de populaţie ocupată, în principal lucrătorii pe cont propriu, se vor confrunta cu o ajustare marginală. Rata şomajului BIM va continua să scadă uşor şi este estimată să ajungă la 5,1% la finalul orizontului de prognoză. Dinamica câștigurilor salariale, atât în sectorul public cât și în cel privat, este influențată de eliminarea unor facilități fiscale de la începutul acestui an și aplicarea strictă a prevederilor OUG nr. 156/2024 prin care se asigură reducerea riscului unor presiuni salariale extinse asupra economiei. De asemenea, alinierea salariului minim la cel prevăzut de directiva europeană (Legea nr. 283/2024) ar putea conduce la ajustări salariale. Pentru anul 2025, câştigul salarial mediu brut este estimat să se majoreze cu 6,4%, până la un nivel de 8.637 lei, o creștere moderată pe fondul măsurilor de echilibrare a cheltuielilor salariale. În scenariul de prognoză, ritmul mediu anual al câştigului salarial brut se va poziţiona în jurul mediei de 6,4% pentru perioada 2026-2028, în acord cu asigurarea creşterii puterii de cumpărare cu circa 3,2%. În sectorul privat, creșterea salariilor ar putea fi influențată de eforturile angajatorilor de a conserva veniturile nete ale angajaților în anumitor sectoare, iar în sectorul public se estimează o atenuare a anvelopei salariale pe termen mediu, ca parte a eforturilor de aliniere a deficitului bugetar la traiectoria stabilită. C. Evoluţiile pe termen scurt care au stat la baza prognozei macroeconomice În primul trimestru al anului 2025, inflația a înregistrat o evoluție uşor descendentă, ajungând la o rată anuală de 4,9% în martie, față de 5,1% în decembrie an anterior. Această tendinţă a diminuării creşterii prețurilor de consum într-un ritm mai lent decât s-a anticipat anterior a fost influențată de presiunile suplimentare generate de costurile cu forța de muncă manifestate în special în cazul tarifelor la servicii. Astfel, în luna martie 2025, inflația a rămas ridicată în cazul serviciilor, cu o ra