Raportul anual al Consiliului Fiscal

Graficul 38: Dimensiunea efortului de consolidare 2009-2012

                                                             CY                           6.00

Efort de consolidare cumulat 2009-2012 (% în 4.00

FI

LU

                                 UK                           NL                 DK       2.00
                                      ES               BE                   SE
                                       PT    SK                    BG                     .00
                  IE                                    AT

FR

                                PL                           DE
                                   SI                                                     -2.00

PIB)

                       MT     LT                  IT

CZ

                                  HU                                                      -4.00
                                   EE         y = 0.6941x + 1.4792
             RO             LV                     R² = 0.5284
                                                                                          -6.00

-8.00

GR

                                                                                          -10.00
  -10.00       -8.00        -6.00        -4.00          -2.00         .00        2.00
                              Sold bugetar structural 2008 (% în PIB)

Sursa: AMECO, calcule proprii

Se poate demonstra şi teoretic şi empiric faptul că pe termen mediu şi lung (pe durata unui ciclu economic complet), deficitul efectiv mediu este egal cu deficitul structural mediu, iar media deficitului ciclic este 0. Prin asumarea unei ţinte de deficit structural maxim de 1% din PIB, România îşi asumă obligaţia ca deficitul bugetar efectiv, ca medie pe parcursul unui ciclu economic (şi media pe un orizont lung de timp), să fie de maxim 1% din PIB, ceea ce va însemna faţă de standardele istorice (4,2% din PIB media deficitului structural în perioada 2002-2012) un deficit bugetar mult mai mic şi un spaţiu de „manevră" mult redus. Datorită unor stabilizatori automaţi relativ slabi (a se vedea Graficul 38), România ar putea avea nevoie de posibilitatea aplicării unor stimuli fiscali discreţionari (deficit structural mai mare) mai puternici în perioade de recesiune pentru a ajuta economia să iasă mai repede din recesiune şi a o readuce la potenţial. Graficul 39 sugerează că dimensiunea stabilizatorilor automați este explicată în bună măsură de un efect de scală – respectiv de ponderea în PIB a veniturilor fiscale (inclusiv

contribuții sociale). Alți factori ce pot explica dimensiunea acestora sunt structura pe tipuri de taxe a veniturilor fiscale (veniturile din impozitul pe profit, de exemplu, prezintă de regulă o sensibilitate semnificativ mai ridicată în raport cu poziția ciclică a economiei), dar și gradul de progresivitate al impozitului pe venit.

Trebuie însă precizat că Tratatul privind Stabilitatea, Coordonarea și Guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare este flexibil în această privință, în condițiile în care permite în

68