Raportul anual al Consiliului Fiscal

În ceea ce priveşte sectorul informal, estimarea economiei neobservate se realizează pentru toate activităţile realizate de asociaţiile familiale şi lucrătorii pe cont propriu. Informaţiile despre aceste activităţi provin de la MFP. Estimarea nu este pur de subraportare, pentru că metoda conţine, de asemenea, şi o problemă de neînregistrare şi de lipsă a anchetelor statistice pe acest segment al economiei.

Pe baza datelor din ancheta forţei de muncă se estimează numărul de persoane care lucrează în asociaţii familiale şi al întreprinzătorilor individuali/liber-profesionişti. Realizarea estimărilor se face pe principiul conform căruia veniturile persoanelor nesalariate nu pot fi mai mici decât media câştigurilor realizate de angajaţii din unităţile mici cu acelaşi domeniu de activitate. Declaraţiile de venit ale asociaţiilor familiale şi lucrătorilor pe cont propriu, depuse la MFP, sunt comparate şi ajustate cu valoarea acestor calcule. Astfel, sunt ajustate veniturile, evaziunea fiscală a unităţilor înregistrate în sectorul informal fiind total eliminată.

O altă categorie importantă a economiei neobservate o reprezintă activitatea realizată de unităţile neînregistrate din sectorul informal. În această categorie intră: croitorii, mecanicii auto, coaforii, zugravii, instalatorii, profesorii care predau lecţii particulare, persoane care închiriază casă în timpul vacanţei etc. Pentru astfel de activităţi se realizează evaluări distincte, folosindu-se ipoteze specifice şi surse de date disponibile din sistemul statistic, pentru următoarele ramuri de activitate: hoteluri, construcţii, educaţie.

În calculul evaziunii fiscale la CAS şi impozitul pe venit, s-a luat în calcul remunerarea salariaţilor aferentă valorii adăugate corespunzătoare muncii la negru şi sectorului informal (populaţie). În ceea ce priveşte evaziunea fiscală la impozitul pe profit, s-a luat în calcul estimarea INS cu privire la excedentul brut din exploatare din economia neobservată (ca proxy pentru profitul aferent economiei neobservate) şi ponderea acestuia în total excedent brut din exploatare din economie. În ceea ce priveşte evaziunea la accize şi „taxa pe viciu"27 la alcool şi ţigări, conform estimărilor Consiliului fiscal, cea mai mare contribuţie la evaziune o au ţigările, comerţul ilicit cu ţigări situându-se în medie la circa 20% din piaţă în perioada 2003-2012. Evaziunea la ţigări a crescut în 2006 la peste 36% din piaţă pe fondul introducerii „taxei pe viciu" şi creşterii accizelor (de la 16,5 euro/1000 ţigarete în prima parte a anului 2005 la 24,5 euro/1000 ţigarete în 2006), o nouă recrudescenţă a comerţului ilicit fiind înregistrată în 2009-2010 pe fondul creşterii

accizelor de la 31,5 euro/1000 ţigarete în prima parte a anului 2008 la 64 euro/1000 ţigarete în 2010. În ceea ce priveşte alcoolul, evaziunea a fost în medie în jur de 45% din piaţă, cu o valoare mult mai mare la alcool etilic şi produsele distilate şi produse intermediare şi semnificativ mai mică la

27 Conform art 363 din Legea 95/2006 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii.

100