Raportul anual al Consiliului Fiscal

În ceea ce privește alocările din perioada 2014-2020 raportate la numărul de locuitori, România se află în continuare pe penultimul loc cu 1149 euro/locuitor, devansând doar Bulgaria (1042 euro/locuitor). Se poate observa că țările baltice au printre cele mai mari alocări pe locuitor și pentru perioada următoare, respectiv Estonia 2719 euro, Letonia 2229 euro și Lituania 2296 euro.

Performanța României în termeni de absorbție a fondurilor UE rămâne în continuare scăzută, aceasta situându-se pe ultimul loc în rândul statelor membre, cu un grad al absorbției de doar 36,9% la o distanță apreciabilă de Slovacia, penultima țară în acest clasament. Este adevărat că, în anul 2013 s-au realizat progrese în ceea ce privește atragerea de fonduri europene, materializate în majorarea ratei de absorbție cu 15,05 pp față de sfârșitul anului 2012. Cu toate acestea, având în vedere data limită pentru atragerea fondurilor europene alocate pentru perioada 2007-2013, respectiv 31 decembrie 2015, există riscuri semnificative de pierdere a acestora și se impun măsuri urgente de îmbunătățire a gradului de absorbție. În ultimii ani, prognozele oficiale au avut în vedere ținte ambițioase de atragere a fondurilor europene dar acestea nu s-au și realizat, un exemplu în acest sens fiind sumele atrase la bugetul general consolidat din fonduri europene destinate să sprijine investițiile publice care au reprezentat în anul 2013 doar 76,89% din sumele previzionate.

Având în vedere faptul că în perioada 2014-2015 se suprapun două exerciții financiare (2007- 2013 și respectiv 2014-2020), România dispune de o oportunitate în plus de a realiza mai multe proiecte finanțate din fonduri UE, dar acțiunile întreprinse până acum în sensul accesării sumelor aferente noului exercițiu financiar apar drept insuficiente pentru fructificarea acestei șanse în anul 2014. Considerând acest aspect, dar și intenția de reducere a deficitului bugetar cash cu 0,3 pp din PIB în 2014 și încă 0,75 pp din PIB în 2015 care poate fi sprijinită de un grad mai bun al absorbției de fonduri UE, se impun acțiuni hotărâte în sensul demarării procedurilor de atragere a fondurilor aferente noului exercițiu financiar concomitent cu măsurile adoptate în vederea diminuării riscurilor de pierdere a sumelor alocate pentru perioada 2007-2013.

Necesitatea îmbunătățirii absorbției fondurilor UE a devenit mult mai stringentă în contextul schimbării fundamentale de abordare în politica fiscală. Ca urmare a pactului fiscal, spațiul de manevră la nivelul politicii fiscal-bugetare în România este mai limitat ca în trecut, regula privind un deficit bugetar efectiv maxim de 3% din PIB fiind completată cu cea potrivit căreia deficitul structural nu trebuie să depășească un nivel de 1% din PIB. În plus, eficiența redusă a stabilizatorilor automați reprezintă o constrângere suplimentară pentru România, iar în aceste condiţii, absorbția fondurilor UE apare ca o soluție de stimulare a economiei.

87