Raportul anual al Consiliului Fiscal

      Introducerea de condiţii înainte de accesarea fondurilor, pentru asigurarea unei
       investiţii mai eficiente;
      Stabilirea unei strategii comune pentru o mai bună coordonare şi mai puţină
       suprapunere a eforturilor;
      Reducerea birocraţiei şi simplificarea utilizării investiţiilor UE;
      Accentuarea dimensiunii urbane a politicii, prin rezervarea unei cantităţi de resurse din
       cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) pentru proiecte integrate în
       oraşe, pe lângă alte cheltuieli în zonele urbane;
      Consolidarea cooperării transfrontaliere şi a simplificării creării de proiecte care
       depăşesc graniţele;
      Asigurarea unei mai bune legături între politica de coeziune şi guvernanţa economică a
       UE în ansamblu;

      Încurajarea utilizării mai intense a instrumentelor financiare pentru susţinerea IMM-
       urilor şi facilitarea accesului acestora la credite.

În plus, se stabileşte un nou document, respectiv Acordul de Parteneriat între statul membru şi Comisia Europeană, ce va cuprinde părţile esenţiale ale managementului programării fondurilor europene: Fondul de Coeziune (FC), Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European (FSE), Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Ruralăşi Fondul European pentru Pescuit (FEP).

O prioritate pentru perioada 2014-2020 reprezintă şi sectorul de cercetare şi inovare, care prin programul Orizont 2020 a primit aproximativ 80 mld. euro, dar alocările se vor realiza la nivelul UE şi nu la nivel naţional.

Bugetul total pentru politica de coeziune 2014-2020 a fost stabilit în decembrie 2013 şi ajunge la 351,85 mld. euro, în preţuri curente, cu 1,3% mai mare decât cel pentru perioada 2007-2013. Jumătate din acest buget (174,63 mld. euro) revine unor noi state membre UE (Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia).

Acordul de Parteneriat propus de România reprezintă documentul care stabilește prioritățile de finanțare ale ţării noastre precum și modul în care acesta va atinge obiectivele prevăzute în Strategia Europa 2020.

Conform Acordului de Parteneriat propus de România pentru perioada de programare 2014 – 2020, din februarie 2014, vor fi 6 Programe Operaționale pe Politica de Coeziune, față de 7 câte au fost în perioada 2007-2013. Programul Operațional Sectorial Transport și Programul Operațional Sectorial Mediu se vor uni și împreună cu finanțările acordate pentru energie vor forma Programul Operațional Infrastructură Mare, program cu o finanțare de aproximativ 9,078 mld. euro.

84