Raportul anual al Consiliului Fiscal

0,55 pp, respectiv până la un nivel de 11%,în condițiile unui avans al PIB nominal de 7,12%. Ponderea cheltuielilor cu asistența socială în România este însă semnificativă, iar problema deficitului structural al sistemului public de pensii nu este rezolvată. Astfel, cheltuielile bugetare cu pensiile sunt nesustenabile în raport cu contribuţiile încasate, chiar dacă s-au luat unele măsuri în vederea ameliorării acestei deficiențe pe termen mediu şi lung21.

Graficul 20: Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului de asigurări sociale de stat în absența reducerii CAS la angajator cu 5 pp (mld. lei)

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, date după standarde cash Notă: Proiecțiile aferente perioadei 2014-2017 nu includ impactul reducerii CAS la angajatori cu 5 pp.

Începând cu anul 2009, deficitul bugetului de asigurări sociale s-a adâncit semnificativ, până la un nivel maxim de 12,8 mld. lei în 2011, iar tendința estimată pentru anii următori este de menținere a acestuia în intervalul 11,7-13,3 mld. lei. Este adevărat că, din perspectiva exprimării deficitului ca procent în PIB, proiecțiile indică o diminuare de la 2,3% în anul 2011 la 1,7% în anul 2017, efortul bugetar în termeni reali fiind ceva mai redus. Majorarea excesivă a cheltuielilor bugetului de asigurări sociale (+70,5% în 2009 față de 2007) a avut loc în contextul unei dinamici favorabile a încasărilor din contribuții în perioada premergătoare crizei financiare,

21 În Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin care a fost modificat sistemul de indexare, a fost mărită vârsta standard de pensionare şi au fost introduse criterii mai restrictive pentru pensionarea anticipată.

55