Raportul anual al Consiliului Fiscal

menţinerea celei mai reduse rate de absorbţie44 a fondurilor europene în România, atrăgând atenţia asupra faptului că acestea pot avea un impact negativ asupra pregătirilor pentru noua generație de programe și asupra executării acestora:  o capacitate administrativă insuficientă de gestionare a programelor și proiectelor;  o coordonare precară între ministerele de profil, factorii responsabili de politicile sectoriale și instituțiile responsabile de gestionarea fondurilor;  precaritate a sistemelor de gestiune și de control și a practicilor în domeniul achizițiilor publice.

Pe lângă aceste elemente, în recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 8 iulie 2014 privind Programul Național de Reformă al României pentru 2014 au mai fost identificate ca având un impact negativ şi:  modul de planificare strategică şi stabilire a priorităţilor la nivelul politicilor guvernamentale, dar şi lipsa unor planificări bugetare multianuale la nivelul ministerelor cu portofolii de investiţii majore;  cadrul instituţional (actori multipli, responsabilităţi care se suprapun etc.);  corupţia şi conflictul de interese.

Este de menționat totuși faptul că în ianuarie 2015 faţă de ianuarie 2014, România a înregistrat o creştere semnificativă a ratei de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune, respectiv de la 36,65% la 52,08%, conform datelor furnizate de Ministerul Fondurilor Europene. Chiar şi în aceste condiţii, fondurile absorbite reprezintă însă doar puţin peste jumătate din fondurile alocate pentru perioada 2007-2013.

Cu cea mai mare rată a absorbţiei (73,52%) în cazul Programului Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative în condițiile unei alocări inițiale de numai 208 mil. euro şi cele mai mici rate (45,40% și 45,02%) în cazul Programelor Operaţionale Sectoriale Transport și Mediu corespunzătoare celor mai mari alocări inițiale (de 4,42 mld. euro și respectiv 4,41 mld. euro), România se confruntă în continuare cu provocări majore în ceea ce privește capacitatea de absorbție a fondurilor europene.

Deși rata de absorbție rămâne modestă în România, în ultimii doi ani progresele au fost vizibile. Cel mai mult a crescut rata de absorbție în cazul Programului Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative (cu 50 pp), însă suma atrasă este mică (147,11 mil. euro) având în vedere și alocările inițiale reduse. Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice a avut o creștere accelerată în ultimii doi ani, rata de absorbție avansând cu 37 pp,

44 Deşi, conform documentului mai sus menţionat, din iunie 2013 (când era numai 18,4%) şi până în decembrie 2013, rata de absorbţie aproape s-a dublat.

89