Raportul anual al Consiliului Fiscal

Este foarte important de menționat faptul că, în luna septembrie a anului 2015 a intrat în vigoare noul Cod Fiscal care, chiar dacă diferă de variantele adoptate de către Guvern în luna martie precum și față de cea adoptată de Parlament în iunie 2015 (prin amânarea unor măsuri de relaxare fiscală pentru anul 2017 în loc de anul 2016, cum ar fi: eliminarea impozitului pe construcții cu excepția construcțiilor agricole, eliminarea supraaccizei la carburanți, reducerea impozitului pe dividende la 5%; în plus, TVA se va reduce de la 24% la 20% de la 1 ianuarie 2016, iar mai apoi la 19% de la 1 ianuarie 2017), implică un risc semnificativ de deteriorare a poziției finanțelor publice în lipsa unor măsuri coerente de compensare a pierderii semnificative de venituri aferentă reducerilor de taxe. În plus față de acesta, anterior a fost adoptată o ordonanță de urgență care vizează extinderea sferei de aplicare a cotei reduse de TVA de 9% la toate produsele alimentare și serviciile de restaurant și catering începând cu 1 iunie 2015, al cărei impact bugetar cel puțin pe anul 2015 ar urma să fie acoperit în viziunea Guvernului de

sumele colectate în plus față de program de către ANAF în prima parte a anului curent. De asemenea, în luna octombrie a a.c., Codul Fiscal a fost amendat din nou, forma curentă implicând aplicarea cotei de 5% asupra veniturilor din dividende pentru persoane fizice și juridice începând cu un an mai devreme, respectiv de la 1 ianuarie 2016, diferențierea cotelor de impozitare aplicabile cifrei de afaceri a microîntreprinderilor la un nivel mai mic sau egal cu cel din prezent, extinderea aplicabilității cotei reduse de TVA de 9% în cazul apei potabile și celei pentru irigații în agricultură.

Având în vedere aceste măsuri, pentru anul 2015 CE prognozează o variație redusă a deficitului structural (+0,2 pp din PIB), nivel inferior ajustorului de 0,25 pp din PIB permis pentru proiectele finanțate în comun și o deviație semnificativă a deficitului structural în anul 2016 faţă de OTM de +1,7 pp din PIB, în condițiile în care deficitul efectiv este proiectat să se mărească cu 1,6 pp din PIB la finalul anului 2016, exclusiv pe seama înrăutățirii componentei structurale ca urmare a adoptării noului Cod Fiscal, reversând parțial progresele semnificative înregistrate în ultimii ani. Este de remarcat și faptul că prognozele CE diferă de cele ale autorităților române incluse în Programul de Convergență 2015-2018, care au în vedere respectarea obiectivului pe termen mediu și în anul 2016. Mai precis, măsurile importante cu efect de creștere a deficitului incluse în proiectul de Cod Fiscal aprobat în luna martie de guvern au fost incluse în previziunile Comisiei Europene din primăvara anului 2015, însă nu se regăsesc în Programul de Convergență, deși acest lucru ar fi impus de Codul de conduită.

În esență, România inițiază din nou o politică fiscală expansionistă în condițiile în care nivelul output gap va fi cel mai probabil pozitiv începând cu anul 2016, iar Codul Fiscal a intrat în vigoare pe data de 10 septembrie 2015. Având în vedere și faptul că, față de anul 2008 nivelul datoriei publice este semnificativ mai ridicat (39,8% din PIB la finele lui 2014 comparativ cu 13,2%), este dificil de imaginat existența unui spațiu fiscal pentru stimularea economiei în perioadele de recesiune, existând chiar riscuri și la adresa sustenabilității datoriei publice.

37