Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2015

care poate fi apreciat drept adecvat. Excluzând cele mai performante cinci companii de stat, rata lichidității înregistrează în anul 2015 comparativ cu 2014 o creștere cu 12 pp, dar se menține la un nivel inferior atât celei înregistrate la nivel agregat, cât și față de pragul recomandat de 100%. 26  Graficul 13: Rata lichidității (%) 120 111,96 111,35 100 107,21 104,17 103,94 102,70 102,09 101,94 100,75 98,04 97,44 91,63 89,41 88,69 80 88,17 85,92 83,20 81,84 80,44 79,49 76,82 74,63 72,41 71,44 60 40 20 0 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Companii de stat Companii de stat exclusiv top 5 în funcție de profit Companii private Sursa: MFP, pe baza datelor din bilanțuri transmise de agenții economici din sectorul nefinanciar Notă: Rata lichidității (%) = Active circulante/Datorii pe termen scurt*100 Companiile de stat, atât la Ca rezultat al îmbunătățirii performanței financiare, companiile nivel agregat cât și de stat au fost caracterizate de o capacitate mai mare de a face excluzând Top 5 au fost investiții noi, perioada 2014-2015 consemnând o stabilizare a caracterizate de o ratei investițiilor noi în jurul valorii de 4%, inferioară însă celei din capacitate mai mare de a mediul privat care se plasează la circa 6%. Mai mult, companiile face investiții noi, perioada private au continuat să investească și în perioada imediat 2014-2015 consemnând o următoare crizei, volatilitatea acestui indicator fiind mult mai stabilizare a ratei scăzută comparativ cu cea a întreprinderilor de stat. Trebuie investițiilor noi în jurul remarcat și faptul că, nivelul investițiilor în cazul ambelor valorii de 4%, inferioară categorii de firme este net inferior celui din perioada de boom însă celei din mediul privat când depășea valoarea de 10%. care se plasează la circa În cazul acestui indicator, excluderea Top 5 companii de stat nu 6%. conduce la o interpretare diferită a rezultatelor, celelalte întreprinderi de stat fiind caracterizate de o rată de investire similară celei înregistrate la nivel agregat. Chiar dacă decalajul față de companiile private s-a redus, nevoia de investiții este mai pronunțată la nivelul companiilor de stat. Având în vedere și reducerea gradului de îndatorare în cazul companiilor de stat, se 27  poate aprecia că finanțarea investițiilor noi a avut loc preponderent din surse proprii. Graficul 14: Investiții noi (% din total active) 20 14,55 15 12,35 11,82 10 7,12 6,18 5,68 6,48 5,74 6,08 5,84 4,49 5,53 5,53 4,32 4,66 5 3,39 2,21 0,39 0,22 0 -5 -3,43 -4,74 -5,69 -5,28 -10 -7,64 2012 2008 2009 2010 2011 2013 2014 2015 Companii de stat Companii de stat exclusiv top 5 în funcție de profit Companii private Sursa: MFP, pe baza datelor din bilanțuri transmise de agenții economici din sectorul nefinanciar Notă: Investițiile noi sunt calculate ca modificarea activelor imobilizate nefinanciare + cheltuieli cu amortizarea și deprecierea. În perioada 2013-2015, la nivel agregat companiile de stat și-au îmbunătățit vizibil performanța financiară, acest lucru fiind observabil la nivelul cvasi-totalității indicatorilor economico- financiari. Dacă ne referim strict la anul 2015, comparativ cu anul 2014 se poate constata o deteriorare la nivelul indicatorilor de profitabilitate și o îmbunătățire la nivelul lichidității și al disciplinei financiare. Totuși, este foarte important de menționat faptul că nivelul de performanță financiară nu este uniform distribuit la nivelul companiilor de stat, existând unele companii deosebit de profitabile și care au evoluat pozitiv în ultimii ani, dar și numeroase companii cu problemele atât prin prisma arieratelor, cât și a profitabilității. În acest context, reforma în domeniul companiilor de stat trebuie să continue, iar un accent deosebit ar trebui să fie pus pe identificarea companiilor cu probleme și propunerea unor măsuri coerente de redresare. Creșterea performanței întreprinderilor de stat a fost favorizată și de reformele legislative concretizate prin intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 109/2011 privind guvernanța 28 corporativă a întreprinderilor publice. Aceasta a reprezentat un pas important în implementarea bunelor practici de guvernanță corporativă și a vizat depolitizarea și profesionalizarea conducerii companiilor de stat, atât în ceea ce privește procesul de selecție, numire și funcționare a Consiliului de Administrație și al managerilor, cât și în ceea ce privește creșterea transparenței și furnizarea de informații în vederea responsabilizării companiilor de stat. De asemenea performanța globală a companiilor de stat s-a îmbunătățit și ca urmare a intrării în procedură de lichidare a Companiei Naționale a Huilei și a companiei Termoelectrica. Însă, pași importanți trebuie făcuți în continuare pentru a consolida progresele realizate și a aduce performanța financiară a întreprinderilor de stat la un nivel comparabil cu cea din mediul privat. Impactul companiilor de stat asupra soldului bugetar în standarde europene bazate pe angajamente (ESA10) poate reprezenta o presiune suplimentară asupra țintelor de deficit bugetar asumate de către Guvern, în conformitate cu criteriile de la Maastricht (sub 3% din PIB în termeni ESA10) și Compactul fiscal (deficit structural sub 1% din PIB). Impactul asupra bugetului în standarde ESA10 se manifestă (i) prin emiterea de garanții de stat (de asemenea, obiectul normelor UE privind ajutoarele de stat) și, mai ales, (ii) prin reclasificarea unor întreprinderi de stat în cadrul administrației publice. Conform metodologiei Eurostat pentru contabilitatea de angajamente (ESA10), mai multe întreprinderi de stat au fost reclasificate în sectorul administrației publice. Cele 168 de companii de stat consolidate în sectorul administrației publice centrale au avut o influență pozitivă asupra soldului general consolidat în standarde ESA10 în perioada 2012-2015, excepție făcând anul 2012. În tabelul de mai jos este prezentată contribuția la soldul bugetar consolidat a primelor 20 de companii de stat incluse în administrația publică centrală în standarde ESA10. În ceea ce privește companiile de stat consolidate în sectorul administrației publice locale, acestea au avut în anul 2015 o contribuție pozitivă asupra soldului general consolidat în standarde ESA10, în condițiile unor contribuții negative în perioada 2012-2014. Tabelul 6: Contribuția principalelor companii de stat consolidate în sectorul administrației publice la deficitul bugetar consolidat (mil. lei), standarde ESA10 2012 2013 2014 2015 1. Total companii la nivel central -376,4 2784,9 3401,5 1400,9 CN de Căi Ferate CFR SA 1532,8 225,5 501,8 424,5 Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale -1435,0 2171,6 2244,2 341,0 CFR Călători SA -186,3 95,5 473,0 308,0 Compania Naţională de Investiţii SA -34,6 44,5 85,3 229,9 SN Radiocomunicaţii SA 0,0 138,3 102,4 72,0 SC Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie SA 0,0 0,0 -1,7 68,1 Societatea Română de Televiziune -58,4 56,3 -5,0 51,3 Societatea Română de Radiodifuziune 0,7 24,1 15,2 25,9 29 Societatea Națională Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu -0,1 0,3 3,2 1,0 CN ROMARM SA -11,3 -9,8 0,0 0,0 Administraţia Fluvială Dunărea de Jos Galaţi -20,6 25,6 0,0 0,0 Fondul Proprietatea -6,6 0,0 0,0 0,0 SC Intervenţii Feroviare SA -8,3 -4,4 -3,6 0,0 SN a Cărbunelui -0,4 1,3 -0,3 -0,2 CN a Huilei Petroşani -57,9 -35,8 -19,4 -1,0 Regia Autonomă Tehnologii pentru Energie Nucleară 0,0 21,7 0,6 -1,1 CN de Radiocomunicaţii Constanţa -0,2 0,2 0,1 -1,2 SC Termoelectrica SA -89,0 -60,0 -8,6 -9,5 CN Administraţia Canalelor Navigabile Constanţa SA 4,9 13,2 -19,0 -33,8 Metrorex -6,1 76,8 33,3 -74,0 2. Total companii la nivel local -204,3 -235,2 -20,8 43,5 Aeroporturi locale -17,3 -11,3 -19,1 13,1 Centrale Termice de subordonare locală -47,0 -66,5 -23,9 -5,2 Alte unităţi locale -140,0 -157,5 22,2 35,6 3. Total companii de stat -580,7 2549,7 3380,7 1444,4 % din PIB -0,10% 0,40% 0,51% 0,20% Sursa: INS 30