Raportul anual al Consiliului Fiscal

Datoria administrației publice centrale 68 reprezenta la finalul anului 2016 95,4% din total, comparativ cu 94,7% în 2015, în timp ce ponderea datoriei publice locale este de 4,65%, în ușoară scădere față de nivelul de 5,26% din anul precedent. Obligațiunile de stat dețin ponderea cea mai mare în totalul datoriei publice guvernamentale, cumulând 34,4% din total (față de 34,6% în 2015), fiind urmate de eurobonduri cu 24,7% din total (față de 23,7% în 2015), împrumuturi de stat cu 20,5% (față de 22,4% în 2015) și certificate de trezorerie, prin care se asigură 3,5% din finanțarea datoriei publice (în comparație cu 2,9% în 2015).

În ceea ce privește structura pe scadențe a titlurilor de stat nou emise în 2016, trendul de atragere de resurse pe termene mai îndelungate inițiat în anii trecuți a continuat. Astfel, certificatele de trezorerie cu scadențe de până la 1 an însumează în 2016 aproximativ 26,1% din valoarea împrumuturilor noi, în scădere față de ponderea de 32,5% înregistrată la nivelul anului 2015. În aceste condiții, maturitatea medie reziduală a titlurilor de stat nou emise pe piața internă a crescut în 2016 comparativ cu 2015 (la 4,08 ani de la 3,68 ani). Astfel, ponderea finanțării pe perioade mai lungi a avansat față de perioada 2009-2012 (ponderea certificatelor de trezorerie cu scadență de până la 1 an era de 65% în anul 2009), obligațiunile pe termen mai mare de 1 an cumulând 73,9% din valoarea împrumuturilor noi, dintre care obligațiunile cu scadență între 2 și 5 ani au cea mai mare pondere în total (46% în total titluri emise), cele cu o scadență cuprinsă între 5 și 10 ani au o pondere de 39% în total, iar cele peste 10 ani au o pondere de 5,4%. Preferința din ultimii ani a finanțării statului pe termene medii spre lungi a fost favorizată atât de

randamentele în scădere, lichiditatea excedentară de pe piețele financiare, precum și de îmbunătățirea percepției de risc asociată României.

Structura pe valute relevă o creștere a ponderii aferentă împrumuturilor în monedă națională la 53% în 2016 de la 50% în 2015, în timp ce finanțările în euro înregistrează o scădere de la 41% în 2015 la 38% în 2016, intenția declarată pentru perioada următoare a MFP fiind, de altfel, de majorare a sumelor în monedă națională atrase de pe piața internă. În anul 2016, statul nu a mai contractat împrumuturi pe piața americană, dar ponderea datoriei denominate în dolari rămâne în anul 2016 la un nivel comparabil cu cel înregistrat în 2015, respectiv aproximativ 9% din totalul datoriei guvernamentale, în condițiile aprecierii semnificative din 2016 a dolarului american.

Evoluția datoriei publice în anii următori, din perspectiva exprimării acesteia ca procent în PIB, poate fi previzionată pornind de la următoarea relație, derivată din identitatea bugetară:

                                        𝒅𝒕              𝒅𝒕−𝟏 𝒑𝒃𝒕
                                           = (𝟏 + 𝝀𝒕 )×      +    + 𝒔𝒇𝒂𝒕
                                        𝒚𝒕              𝒚𝒕−𝟏   𝒚𝒕

unde 𝑑𝑡 este stocul datoriei publice în momentul t, 𝑦𝑡 desemnează PIB nominal la momentul t, 𝑝𝑏𝑡 – reprezintă deficitul primar al perioadei t, 𝑠𝑓𝑎𝑡 - ajustările stoc-flux în perioada t, iar

68 Potrivit metodologiei naționale.

99