Raportul anual al Consiliului Fiscal

Consiliul fiscal remarcă manifestarea unei tendințe susținute de inversare a reformelor sistemului de pensii menite să asigure sustenabilitatea financiară pe termen lung a acestuia și pledează ferm în favoarea menținerii progreselor realizate în ultimii ani, atât din perspectiva principiilor introduse (folosirea exclusiv a principiului contributivității în determinarea pensiei cuvenite), cât și din perspectiva respectării stricte a mecanismului de indexare introdus de noua lege a pensiilor.

III.4.2. Cheltuieli cu bunuri și servicii

Execuția cheltuielilor cu bunuri și servicii a
                                                          Graficul 26: Cheltuieli cu bunuri și servicii în
consemnat un nivel inferior atât celui avut în                         anul 2016 (mld. lei)
vedere în proiectul de buget (-2,2 mld. lei),
cât și valorii proiectate cu prilejul celor două
rectificări bugetare operate în anul 2016.
Estimată inițial la 43,1 mld. lei, valoarea finală
a acestei categorii de cheltuieli a atins un
nivel de 41,0 mld. lei, respectiv 5,4% din PIB,
ponderea reprezentând minimul perioadei
                                                              43,11       43,38         42,93
2011-2016, fiind în scădere cu 0,3 pp față de                                                        40,95

cea înregistrată în anul 2015. După cum se
poate observa din graficul alăturat,
cheltuielile cu bunurile și serviciile au fost
revizuite în creștere cu ocazia primei
rectificări bugetare operate în anul 2016, în
                                                             Program      Prima         A doua      Execuția
pofida faptului că majorarea acestui capitol                  inițial   rectificare   rectificare
de cheltuieli, ulterior aprobării bugetului și
fără operarea unei reduceri de aceeași valoa-             Sursa: MFP
re la nivelul altor cheltuieli bugetare, este interzisă de Legea responsabilității fiscal-bugetare nr.
69/2010 republicată. Cu ocazia celei de-a doua rectificări bugetare, însă, cheltuielile cu bunurile
și serviciile au fost revizuite în scădere, atât comparativ cu nivelul asumat în proiectul de buget,

cât și raportat la valoarea proiectată cu ocazia primei rectificări bugetare. În trecut, plusul de cheltuieli regăsit la nivelul acestui agregat bugetar a fost justificat de utilizarea încasărilor suplimentare din taxa clawback în sistemul public de sănătate, însă, începând cu anul 2014 acestea au fost incluse în bugetul inițial, iar acest argument nu mai poate fi invocat. De altfel, trebuie menționat faptul că sub-execuția consemnată la nivelul cheltuielilor cu bunurile și serviciile, respectiv de circa 2 mld. lei poate fi justificată atât prin prisma nerealizărilor din taxa clawback (-1,46 mld. lei), cât și datorită celor corespondente veniturilor bugetare provenite din

82