Raportul anual al Consiliului Fiscal

tinderea cotei reduse a TVA de 9% la toate produsele alimentare în iunie 2015 și diminuarea cotei standard a TVA de la 24 la 20% în ianuarie 2016. Chiar și în absența transmisiei ample a reducerii TVA, dinamica anuală a prețurilor de consum s-ar fi aflat pe traiectorie descendentă la începutul anului 2016, coborând până la 1,2% în martie, pe fondul reducerii inflației importate, la care a contribuit evoluția prețurilor externe și cea a cursului de schimb. Dinamica anuală a prețurilor de consum a avansat substanțial la finalul trimestrului II (de la -3,46% în luna mai la -0,7% în luna iunie), ca urmare a încetării efectului de runda I al extinderii cotei reduse a TVA de 9% la toate produsele alimentare. Valoarea a rămas, însă, negativă datorită menținerii efectului indus de măsura de reducere a cotei standard a TVA. Pe parcursul trimestrului III, rata anuală a inflației și-a atenuat valoarea negativă până la -0,57% în luna septembrie, această tendință fiind favorizată de apariția primelor semne de diminuare a influențelor dezinflaționiste provenite din mediul extern. Rata anuală a inflației IPC s-a menținut negativă şi relativ stabilă pe parcursul trimestrului IV, evoluția sa fiind rezultatul unor influențe conjuncturale (reducerea atipică a prețului unor produse din tutun și scăderea amplă a tarifelor polițelor RCA), care au compensat în bună măsură impactul de sens contrar al factorilor cu acțiune persistentă (presiunile inflaționiste asociate excedentului de cerere, precum și dinamica prețurilor materiilor prime de pe piețele internaționale). Rata inflației pentru sfârșitul anului 2016 a fost proiectată de BNR în teritoriu pozitiv până în luna august când s-a realizat o revizuire semnificativă în jos, respectiv cu 1 pp față de precedentul raport, datorită contextului global caracterizat de o inflație care s-a menținut în mod persistent la valori reduse. Alte motive ce au stat la baza revizuirii masive a prognozei au fost reprezentate de: influențe provenind din partea măsurilor interne de relaxare fiscală, a celor cu privire la politicile de venituri sau a celor aferente Legii privind darea în plată, cât și de factori externi, în special demararea demersurilor legale în vederea ieșirii Marii Britanii din UE. Consiliul de administrație al Băncii Naționale a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe tot parcursul anului 2016, decizie justificată prin divergența față 22 de țintă a traiectoriei previzionate a ratei anuale a inflației, precum și riscurile la adresa ei induse de potențiala conduită a politicii fiscale și salariale în contextul anului electoral, dar și incertitudinea privind creșterea economică globală și redresarea economiei zonei euro. Începând cu luna octombrie s-a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 10% de la 12%, după o altă scădere de 2 pp la începutul lunii ianuarie, ambele decizii vizând continuarea armonizării mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele și practicile în materie ale Băncii Centrale Europene (BCE). Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei s-a menținut la nivelul de 8% pe tot parcursul anului 2016. În ceea ce privește poziția externă, anul 2016 a consemnat continuarea evoluției înregistrate la nivelul anului precedent, respectiv de creștere a deficitului de cont curent, acesta majorându-se la 2,43% din PIB, de la nivelul de 1,22% din PIB înregistrat la finele anului 2015, în condițiile unei creșteri a acestuia de circa 2,17 mld. euro, dar și a majorării PIB cu aproximativ 6%, considerând valori exprimate în euro. Majorarea deficitului de cont curent de la 1.944 mil. euro în 2015 la 4.118 mil. euro în 2016 este atribuibilă, în principal, adâncirii deficitului veniturilor primare4 de la 3.738 mil. euro în anul 2015 la 4.826 mil. euro în anul 2016 (respectiv cu 1.088 mil. euro). O contribuție semnificativă la înrăutățirea soldului contului curent a fost generată și de majorarea deficitului balanței bunurilor și serviciilor de la o valoare de 1.001 mil. euro în 2015 la 1.741 mil. euro în 2016, exclusiv pe seama balanței bunurilor (1.505 mil. euro), în timp ce o contribuție negativă de mai mică amplitudine la modificarea soldului contului curent 5 a avut-o balanța veniturilor secundare6 (-345 mil. euro). În termeni nominali, exporturile de bunuri și servicii și-au continuat creșterea și în 2016 cu un ritm de aproximativ 6,7% (+4.422,5 mil. euro) pe fondul îmbunătățirii perspectivelor economiei UE, principalul partener comercial al României, dinamica fiind apropiată de cea a importurilor, care au înregistrat o majorare de circa 7,5% (+5.030,1 mil. euro) în contextul amplificării ritmului de creștere a cererii interne. 4 Contul veniturilor primare arată sumele de plătit și de încasat în schimbul furnizării temporare de muncă, resurse financiare sau active non-financiare unei alte entități nerezidente. Astfel, veniturile primare reprezintă randamentul ce le revine unităților instituționale pentru contribuția acestora la procesul de producție sau pentru furnizarea de active financiare și închirierea de resurse naturale altor unități instituționale. 5 Conform standardelor BPM6 (Manualul de balanță de plăți elaborat de FMI), a avut loc o modificare a terminologiei componentelor contului curent. Astfel, balanța veniturilor primare și balanța veniturilor secundare înlocuiesc balanța veniturilor și cea a transferurilor. 6 Contul veniturilor secundare arată redistribuirea veniturilor, respectiv situația în care resurse destinate unor scopuri curente sunt furnizate de către un stat, fără contrapartidă. Exemple în acest sens sunt transferurile personale și asistența internațională curentă. 23 Analizând modificarea soldului contului curent al balanței de plăți din perspectiva exprimării acestuia ca diferență între rata de economisire și cea de investire, se poate observa că rata de economisire a consemnat o dinamică negativă în anul 2016 comparativ cu anul 2015, reducân- du-se cu 1,15 pp din PIB, în timp ce rata de investire a înregistrat o majorare de 0,06 pp din PIB, ceea ce a determinat adâncirea deficitului de cont curent cu 1,21 pp din PIB (de la -1,22% în 2015 la -2,43% din PIB în 2016). Considerând perioada 2008-2016, ajustarea deficitului contului curent de 9,36 pp din PIB s-a realizat prin reducerea ratei de investire cu 8,41 pp din PIB, în timp ce nivelul economisirii a avansat doar cu 0,95 pp din PIB în perioada analizată. Investițiile directe ale nerezidenților în România au crescut semnificativ comparativ cu anul precedent, respectiv cu 18%, valoarea acestora totalizând 4.081 mil. euro, nivel semnificativ superior mediei ultimilor 6 ani, dar valoarea acestora în termeni absoluți este net inferioară celei înregistrate în perioada premergătoare crizei economice și financiare (în perioada 2007-2008 valoarea medie anuală a investițiilor străine directe a fost de circa 8.373 mil. euro). În ceea ce privește investițiile străine directe nete 7 , acestea s-au majorat cu 30,7% comparativ cu anul precedent, valoarea acestora totalizând 3.863 mil. euro, astfel putându-se observa faptul că, și în anul 2016, investițiile străine directe au finanțat aproape integral deficitul de cont curent, respectiv în proporție de 93,8%. 7 Investițiile străine directe nete reprezintă valoarea totală a investițiilor nerezidenților în economia internă din care se deduc investițiile rezidenților în străinătate. 24  Graficul 3: Evoluţia PIB real, a cererii interne și a soldului contului curent în perioada 2005-2016 20 15 10 5 0 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 -5 -10 -15 PIB real (%yoy) Cererea internă (%yoy) Cont curent (%PIB) Sursa: BNR, Eurostat, calcule Consiliul fiscal Datoria externă a României a crescut în termeni nominali cu 2,32 % în anul 2016, față de anul 2015, până la un nivel de 92,53 mld. euro, ponderea acesteia în PIB micșorându-se de la 56,5% la 54,6%. Însă, comparativ cu maximul înregistrat de acest indicator, respectiv la finele anului 2012, când acesta a consemnat un nivel de 100,86 mld. euro (75,5% din PIB), datoria externă s-a diminuat cu 8,33 mld. euro (-8,25%) la finele anului 2016. În ceea ce privește datoria externă pe termen mediu şi lung, aceasta reprezenta la sfârşitul anului 2016, 74,7% din total datorie externă, respectiv 69,12 mld. euro, ponderea acesteia fiind inferioară celei înregistrate la 31 decembrie 2015 (78%). Datoria externă pe termen scurt a înregistrat o creștere de 17,8% până la un nivel de 23,42 mld. euro (reprezentând 25,3% din total datorie externă). La începutul anului 2016 împrumutul față de FMI a fost restituit integral, în condițiile în care la sfârșitul anului 2015 datoria de rambursat către FMI consemna un nivel de 0,12 mld. euro. Evoluţia descendentă a datoriei externe pe termen lung a fost determinată și de diminuarea datoriei externe private, în special în contextul procesului de dezintermediere din sectorul bancar. În anul 2016, datoria publică externă directă a crescut de la 30,94 mld. euro la sfârșitul anului 2015, la 31,69 mld. euro la finalul anului. În anul 2016, dinamica creditului neguvernamental s-a menținut în teritoriul pozitiv, înregistrând o creștere de 1,79% în termeni reali în decembrie 2016 față de aceeași perioadă a anului trecut, comparativ cu o dinamică de +3,89% în decembrie 2015. Temperarea ritmului de creștere a 25 creditării s-a datorat reducerii soldului creditelor contractate în valută, acestea scăzând cu 13,2% în echivalent euro, în timp ce creditele în lei au avut o traiectorie ascendentă, majorându-se cu circa 14,8% în termeni reali în decembrie 2016 față de aceeași perioadă din 2015. Principalii factori care au contribuit la o dinamică pozitivă a activității de creditare au fost reprezentați de reducerea gradului de îndatorare al gospodăriilor și creșterea încrederii acestora (pe fondul ameliorării așteptărilor privind situația financiară personală și cea economică în general, dar și a diminuării temerilor referitoare la creșterea șomajului), de nivelul redus al ratelor dobânzilor (în special costul creditului în monedă națională a scăzut până la un nivel comparabil cu costul finanțării în euro), precum și de relaxarea cerințelor de creditare prin accesul mai rapid la finanțarea negarantată. Un alt factor exogen care a favorizat traiectoria ascendentă a dinamicii creditării este reprezentat de achiziţionarea unor credite externalizate în trecut de unele bănci. Nivelul creditelor neperformante și-a continuat traiectoria descendentă, în condiţiile accelerării activităţii de curăţare a bilanţurilor, cât și diminuării ratei de deteriorare a calității portofoliului. Se poate constata o îmbunătățire la nivelul lichidității sistemului bancar, raportul credite/depozite aferent sectorului neguvernamental consolidându-se sub pragul de 100% până la nivelul de 80,3% în decembrie 2016, nivel care poate fi considerat drept adecvat din punct de vedere macroprudențial. Evoluția pozitivă a activității de creditare în anul 2016 este atribuibilă în special dinamicii creditelor acordate populației (avans în termeni reali de +5,28%), în timp ce creditele destinate firmelor au consemnat o diminuare (-1,65% în termeni reali). În cazul creditelor acordate populației, avansul a provenit exclusiv din accelerarea dinamicii componentei în lei (+26,3% în termeni reali), ca urmare a scăderii ratelor dobânzilor, a derulării exclusiv în monedă națională a programului guvernamental „Prima Casă”, dar și a simplificării procedurii de verificare a veniturilor solicitanților de împrumuturi, precum și derulării operațiunilor de conversie în lei a creditelor denominate în franci elvețieni, în timp ce creditele acordate în valută, exprimate în echivalent euro, au consemnat o dinamică negativă (-16%). Pe segmentul întreprinderilor, variația negativă (-1,65% în termeni reali) a fost determinată de evoluția descendentă a fluxului de credite în valută, (-11,5% în echivalent euro), componenta în lei înregistrând o dinamică pozitivă (+4,52% în termeni reali). Evoluția pieței muncii a fost una foarte bună în anul 2016, numărul mediu de salariați majorân- du-se până la 4.701 mii de persoane8, respectiv cu 3,4% față de anul 2015, în condițiile unei creșteri a numărului de angajați din sectorul privat de +3,9%, dinamica aferentă sectorul public9 fiind de +1,5%. 8 Conform datelor prelucrate de Consiliul fiscal pe baza datelor lunare publicate de INS. 9 Sectorul bugetar este determinat prin suma sectoarelor: administrație publică și apărare, învățământ, sănătate și asistență socială 26 În anul 2016, câștigul salarial10 mediu brut pe total economie a fost 2.887 lei, în creștere cu 12,8% față de anul 2015, iar câștigul salarial mediu net a fost de 2.088 lei, în creștere cu 13,0% comparativ cu anul anterior. În condițiile unei rate a inflației medii anuale de -1,55%, nivelul câștigului salarial real a înregistrat o creștere substanțială de 14,3%. Dinamica pozitivă a salariului mediu pe economie a fost susținută în principal de evoluția câștigurilor din sectorul public (+21,1% în termeni nominali), generate de majorările salariale repetate, mai ales cele din ultima parte a anului 2015 (din 1 octombrie 2015, creșterea cu 25% a salariilor în sectorul sanitar, respectiv, de la 1 decembrie 2015, majorarea cu 25% a salariilor personalului din sectorul de asistență socială și a personalului Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), dublarea salariilor personalului din ANSVSA, majorarea salariilor personalului din învățământ cu 15%, precum și majorarea cu 10% a salariilor personalului bugetar care nu a beneficiat de alte creșteri salariale în anul 2015), cât și ca urmare a aplicării creșterilor salariale conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016 începând cu 1 august 2016 (majorarea salariilor pentru personalul medico-sanitar și personalul didactic din învățământ, inclusiv a sporurilor acordate), precum și salarizarea personalului din autoritățile publice similar cu serviciile parlamentare (Legea nr. 293/2015). În aceeași perioadă, salariile din sectorul privat11 au crescut cu 10,8%, dinamica acestora fiind însă superioară câștigurilor de productivitate. De asemenea, începând cu luna mai 2016 a crescut și nivelul salariului minim garantat la 1.250 lei (de la 1.050 lei în decembrie 2015). 10 Conform datelor prelucrate de Consiliul fiscal pe baza datelor lunare publicate de INS. 11 Sectorul privat este aproximat eliminând din total economie sectorul bugetar, respectiv sectoarele: administrație publică și apărare, învățământ, sănătate și asistență socială. 27  Tabelul 1: Principalii indicatori macroeconomici în 2016 (prognoză SFB versus realizări) SFB 2016-2018 Efectiv 2016 modificare procentuală față de anul anterior Produsul intern brut Produsul intern brut (mil. lei) 746.600,0 761.473,6 Produsul intern brut real 4,1 4,8 Deflatorul PIB 1,8 2,2 Utilizarea PIB Consumul final 4,2 6,9 Cheltuiala pentru consumul privat 4,7 7,3 Cheltuiala pentru consumul 2,1 3,3 guvernamental Formare brută de capital fix 6,2 -0,8 Exporturi (volum) 5,8 8,3 Importuri (volum) 7,2 9,8 Rata inflației Decembrie 2016 1,8 -0,5 Medie anuală 0,5 -1,55 Piaţa muncii Rata şomajului (sf. per.) 4,8 4,8 Număr mediu salariaţi 3,5 3,412 Câștigul salarial mediu brut 7,2 12,813 Sursa: Institutul Național de Statistică (INS), CNP 12 Conform datelor prelucrate de Consiliul fiscal pe baza datelor lunare publicate de INS; la realizări, dinamica raportată se referă la cifrele publicate în buletinele lunare ale INS care includ doar agenţii economici cu mai mult de 4 angajaţi. 13 Conform datelor prelucrate de Consiliul fiscal pe baza datelor lunare publicate de INS care includ doar agenţii economici cu mai mult de 4 angajaţi. 28  III. Politica fiscal-bugetară în anul 2016 III.1. Evaluarea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor bugetari Conform art. 61, alin. (2), din LRFB, Raportul anual al Consiliului fiscal trebuie să conțină „o ana