Raportul anual al Consiliului Fiscal

l 2015, ponderea anilor 2011-2015. Principala cauză a acestei evoluții este dată de acestora în PIB reducân- ritmul extrem de lent al atragerii fondurilor europene du-se de la 5,85% din PIB la nerambursabile aferente exerciţiului financiar 2014-2020. Şi în 3,88% din PIB. Consiliul anul 2016, evoluţia trimestrială a cheltuielilor de investiții indică fiscal pledează în favoarea o concentrare a acestora în ultimul trimestru - 41,3% din total aplicării ferme a cadrului an, ceea ce pune sub semnul întrebării eficienţa procesului de 15 legal privind programare bugetară. Rezervele de eficiență în ceea ce privește managementul modalitatea de cheltuire a fondurilor publice alocate investițiilor investițiilor publice și se menţin ridicate, iar Guvernul a inițiat în perioada 2013 - apreciază că s-au făcut martie 2014 un proces de reformă privind managementul unele progrese privind investițiilor publice. La nivelul anului 2016, se poate aprecia că reforma managementului au fost aduse îmbunătăţiri privind transparența în acest investițiilor publice. domeniu, lista cu prioritizarea proiectelor de investiţii aferentă legii bugetului de stat pe anul 2016 fiind făcută publică. Consiliul fiscal pledează în favoarea aplicării ferme a cadrului legal privind managementul investițiilor publice și apreciază că s-au făcut unele progrese privind reforma managementului investițiilor publice, transparența privind procesul de prioritizare fiind încă la început, ca şi eficientizarea procesului de alocare şi cheltuire a banilor publici pentru realizarea investiţiilor publice prioritare. Datoria publică s-a redus Datoria publică a scăzut în anul 2016, ponderea acesteia în PIB marginal ca procent în PIB reducându-se, potrivit metodologiei europene ESA 2010, la în anul 2016 în pofida 37,6% de la 38% din PIB la finalul anului anterior, în sensul deficitului bugetar ridicat, diminuării acționând creșterea economică reală (-1,74 pp), în principal ca a urmare a inflația (-0,78 pp) și ajustarea stoc-flux (-0,82 pp), în timp ce creșterii economice deficitul primar a contribuit la majorarea ponderii datoriei ridicate, dar și pe seama publice în PIB cu 1,54 pp, iar rata reală a dobânzii cu 0,62 pp. În unor factori conjuncturali, perioada 2017-2020, potrivit scenariului de bază, datoria publică iar pe viitor se va înscrie pe este proiectată a avansa gradual de la un nivel de 37,6% în anul o traiectorie de creștere. 2016 la un nivel de 43,3% la finele intervalului, iar în condițiile manifestării unor scenarii nefavorabile, majorarea gradului public de îndatorare poate fi chiar mai ridicată. Prognoza de bazează pe proiecțiile CE privind creșterea economică și deficitul bugetar, care sunt mai nefavorabile decât cele ale Guvernului din Programul de Convergență 2017-2020. Dacă le utilizăm pe acestea din urmă, în scenariul de bază datoria publică se diminuează la 37% din PIB la orizontul anului 2020. În ceea ce privește Deși România s-a confruntat cu probleme majore în domeniul absorbția de fonduri atragerii fondurilor europene, în ultimii doi ani progresele au fost europene se poate aprecia vizibile, iar rezultatele eforturilor susţinute s-au văzut în că în anul 2016, ca urmare creşterea capacităţii României de a absorbi fondurile structurale a adoptării unor măsuri europene. Astfel, la finalul lunii martie 2017, România a absorbit speciale, s-au făcut 90,44% din totalul fondurilor alocate în cadrul perioadei de 16 progrese substanțiale în programare 2007-2013, o creștere semnificativă faţă de luna ceea ce privește perioada ianuarie 2016 când rata de absorbție se afla la 69,91%. Cu toate de programare 2007-2013 acestea, România rămâne ţara cu cea mai redusă performanță care au dus rata absorbției din UE în termeni de absorbție a fondurilor UE aferente pentru acest exercițiu exercițiului financiar 2007-2013, cu o rată de numai 90,44% în financiar la un nivel de 2016, celelalte noi state membre (excluzând Croația) având rate peste 90%. Însă, de absorbție cuprinse între 94,03% și 95%. implementarea proiectelor De asemenea, implementarea proiectelor asociate perioadei de asociate perioadei de programare 2014-2020, în pofida înregistrării unor progrese cu programare 2014-2020, în privire la desemnarea autorităților de management și control şi pofida înregistrării unor la îndeplinirea condiționalităților ex-ante, a fost caracterizată de progrese cu privire la un start extrem de lent. Este adevărat că noul cadru financiar desemnarea autorităților multianual 2014-2020 a început greu nu numai în România ci și de management și control în celelalte state membre UE. Cadrul legislativ pentru această şi la îndeplinirea perioadă a fost definitivat cu întârziere de către CE, Parlamentul condiționalităților ex-ante, European și statele membre ale UE, afectând mai mult țările a fost caracterizată de un cărora le lipsește experiența și capacitatea administrativă pentru start extrem de lent. a recupera întârzierile. Consiliul fiscal apreciază că ritmul de absorbție trebuie intensificat, fondurile europene constituind un motor pentru susţinerea economiei, mai ales în contextul constrângerilor bugetare existente în acest moment. Modul de construire a În opinia sa asupra Proiectului de buget, din 3 februarie 2017, bugetului pe anul 2017 şi a Consiliul fiscal aprecia că, modul de construire a bugetului pe cadrului pe termen mediu anul 2017 şi a cadrului pe termen mediu asociat acestuia asociat acestuia reprezintă, ca și în cazul bugetului pe anul trecut, o abatere reprezintă, ca și în cazul deliberată și de amploare de la toate regulile fiscale instituite bugetului pe anul trecut, o atât de legislația națională, cât și de tratatele europene semnate abatere deliberată și de de România. Mai mult, intenția de plasare a deficitului bugetar amploare de la toate în vecinătatea imediată a nivelului de 3% din PIB (conform regulile fiscale instituite metodologiei ESA 2010) nu este nicidecum benignă, aceasta fiind atât de legislația susceptibilă să conducă la vulnerabilizarea poziției finanțelor națională, cât și de publice și să complice substanțial gestionarea acestora în tratatele europene eventualitatea manifestării unor șocuri adverse, păstrând semnate de România. politica fiscală în capcana unei conduite prociclice. Balanța riscurilor privind Mai mult, proiecțiile CE publicate cu ocazia prognozei de ținta propusă pentru primăvară din mai 2017 indică niveluri ale deficitului bugetar deficitul bugetar înclinată 17 pe partea negativă. Riscul pentru anul 2017 superioare celor ale Guvernului, respectiv un de reintrare a țării în nivel de 3,5% din PIB atât în cazul deficitului efectiv, cât și în procedură de deficit termeni structurali. Această proiecție este consistentă cu cea a excesiv apare drept Consiliului fiscal, iar riscul de reintrare a țării în procedură de semnificativ în ipoteza deficit excesiv apare drept semnificativ. menținerii politicilor În contextul menținerii parametrilor actuali ai politicii fiscal- actuale. bugetare, balanța riscurilor pentru anul 2017 apare drept semnificativ înclinată în sensul depășirii țintei de 3% pentru deficitul bugetar din acest an, necesitând adoptarea unor măsuri corective de natura veniturilor ori a cheltuielilor în vederea evitării intrării în Procedura de deficit excesiv. În sensul încadrării sau chiar înregistrării unui deficit mai mic decât cel proiectat ar putea acționa, fără însă ca această evoluție să fie una dezirabilă, o nerealizare a cheltuielilor de investiţii programate, ca rezultat al unui grad redus de absorbţie a fondurilor UE aferente cadrului financiar 2014-2020, având în vedere evoluția de până acum a investițiilor finanțate din această sursă. 18  II. Evoluţii macroeconomice în anul 2016 În anul 2016 economia României a consemnat cel mai înalt ritm de creștere economică din perioada postcriză, avansul PIB fiind de 4,8% în termeni reali, dinamică superioară nivelului de 3,9% atins în anul 2015. După o perioadă de 5 ani de evoluții pozitive (creștere cumulată de 16,3%), nivelul PIB real din anul 2016 este cu 9,0% superior celui înregistrat în anul 2008. Comparativ cu prognoza inițială avută în vedere la elaborarea proiectului de buget pe anul 2016, elaborată de Comisia Națională de Prognoză (CNP), avansul economic înregistrat efectiv a fost mai ridicat cu 0,7 pp, evoluția peste așteptări fiind determinată exclusiv de consolidarea pantei ascendente a consumului privat (+7,3%). Graficul 1: Evoluția prognozelor de creștere economică pentru anul 2016 5,5 5 4,8 4,5 4 3,5 3 2,5 iarna 2015 primăvara toamna 2015 iarna 2016 primăvara toamna 2016 efectiv 2015 2016 CE FMI CNP BERD Sursa: CE, Fondul Monetar Internațional (FMI), CNP, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) Din punct de vedere al utilizării PIB, contribuția principală la creșterea economică înregistrată în anul 2016 a revenit cheltuielilor de consum final ale populației (+4,6 pp), creșterea în termeni reali a acestei componente fiind de 7,4%, pe fondul majorării venitului disponibil determinată și 19 de măsurile de relaxare fiscală vizând scăderea impozitelor indirecte (reducerea cotei standard TVA de la 24% la 20% la 1 ianuarie 2016 și introducerea cotei reduse de 9% pentru alimente de la 1 iunie 2015), accelerarea dinamicii salariului real favorizată și de majorările salariale din sectorul bugetar simultan cu o rată a inflației aflată în teritoriul negativ1, precum și de creșterea încrederii consumatorilor în perspectivele economice viitoare. De asemenea, influențe pozitive, dar de mai mică anvergură, au fost înregistrate pentru componenta variația stocurilor (+1,1 pp) și la nivelul consumului guvernamental (contribuție de +0,6 pp, și o creștere în volum cu 4,5%). Contribuții negative au înregistrat exporturile nete (-0,7 pp), în condițiile unei expansiuni superioare a importurilor (+9,8% în termeni reali) comparativ cu cea a exporturilor (+8,3%) și formarea brută de capital fix cu -0,8 pp. În legătură cu această ultimă componentă, se remarcă un dezechilibru major al structurii creșterii economice în anul 2016, contribuția formării brute de capital fix (FBCF) la creșterea PIB fiind negativă, chiar dacă de magnitudine redusă, în timp ce contribuția pozitivă a consumului a impulsionat puternic avansul PIB, deși în SFB 2016-2018 se prevedea o compoziție favorabilă creșterii investițiilor în economie (vezi Tabel 1). Chiar dacă investițiile în economie au fost favorizate de rate reduse ale dobânzii și de o încredere stabilă a investitorilor, creșterea investițiilor private a fost anulată de evoluția investițiilor publice, pe ansamblu, componenta FBCF fiind, în termeni reali cu 3,3% sub nivelul din anul 2015. Cauza principală o reprezintă sub-execuția programului de investiții publice, care au înregistrat o scădere în termeni reali2 de 24,3% în contextul unei nerealizări de anvergură a absorbției de fonduri comunitare nerambursabile în raport cu prognoza inițială, în special pe segmentul finanțării proiectelor de investiții. Această reducere semnificativă resimțită la nivelul investițiilor publice a fost determinată de faptul că în anul 2016 volumul fondurilor aferente exercițiului financiar 2014-2020 a reprezentat doar 46,2% din programul inițial. Pe de altă parte un alt factor care a influențat reducerea cheltuielilor pentru investiții publice (exprimate conform standardului ESA 2010) în anul 2016 comparativ cu anul anterior a fost reprezentat de realizarea unui volum mare de investiţii în 2015, în special în ultima lună a anului, acest an reprezentând termenul limită pentru atragerea fondurilor europene aferente exerciţiului financiar 2007-2013. Pe partea de ofertă, majorări ale volumului de activitate s-au înregistrat în toate sectoarele economice3, cea mai semnificativă creștere fiind consemnată la nivelul sectorului de informații și comunicații (+13,8%), urmată de comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+11,3%), de activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport (+7,9%), activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz 1 Respectiv, o medie anuală de -1,55% comparativ cu anul 2015. 2 S-a utilizat deflatorul PIB (valori ale cheltuielilor pentru investiții publice conform metodologiei ESA 2010). 3 Conform comunicatului de presă al INS din 7 aprilie 2017 http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/ com_presa/com_pdf/pib_tr4r2016_2.pdf 20 casnic și alte servicii (+6,3%), impozite nete pe produs (+4,1%), administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială (+3,0%), de construcții (+1,8%), industrie (+1,8%), tranzacții imobiliare (+1,3%), intermedieri financiare şi asigurări (+1,2). Activitatea din sectorul agricultură, silvicultură şi pescuit a stagnat comparativ cu anul anterior. Este de remarcat creșterea contribuției sectorului de servicii prin componentele sale: comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante cu cea mai mare contribuție la creșterea PIB, respectiv, de +1,9%, informații și comunicații cu o contribuție la creșterea PIB, de +0,7% urmate de activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport și de impozitele nete pe produs, fiecare cu o contribuție la creșterea PIB de +0,5%; sectorul industriei și-a diminuat contribuția la creșterea PIB până la nivelul de +0,4%. Graficul 2: Contribuția componentelor PIB la creșterea economică 2011 2012 2013 2014 2015 2016 7,0 6,0 5,0 4,0 3,0 2,0 1,0 0,0 -1,0 -2,0 Export net -3,0 Variația stocurilor Formarea brută de capital fix Consumul guvernamental (individual+colectiv) Cheltuiala de consum final a gospodăriilor și NPISH Rata de creștere reală a PIB Sursa: Eurostat, calcule Consiliul fiscal Rata anuală a inflației măsurată prin indicele preţurilor de consum (IPC) înregistrată la finalul anului 2016 s-a situat în afara intervalului de variație țintit (1,5% - 3,5%) asociat țintei de 2,5%, ajungând la un nivel de -0,54%, îndepărtat considerabil de nivelul luat în calcul la fundamentarea 21 SFB 2016-2018, respectiv 1,8%. În absența efectului direct al reducerii cotei standard a TVA, rata inflației IPC ajustată calculată de Banca Naţională a României (BNR) s-a plasat la un nivel de 0,85%. Rata inflației a variat pe parcursul anului în teritoriul negativ, între -3,46 % și -0,2%, creșterea medie a prețurilor de consum în anul 2016 fiind de -1,55%, plasându-se astfel sub nivelul prognozat în SFB (0,5%), în timp ce media inflației IPC excluzând efectele tranzitorii ale reducerii cotei de TVA, potrivit estimărilor BNR, s-a situat în întreg anul 2016 în teritoriul pozitiv, între 1,7% și 0,6%, cu o medie de 0,99%. Creșterea prețurilor la nivelul întregii economii, măsurată prin deflatorul PIB, s-a situat la un nivel de 2,2% în anul 2016. În primul trimestru al anului 2016, valoarea negativă a ratei anuale a inflației s-a amplificat până la -2,98% în luna martie, evoluția reflectând suprapunerea a două modificări importante în regimul impozitelor indirecte: ex