Raportul anual al Consiliului Fiscal

vității plății CAS aferent angajatorului în cazul angajaților din poliție, armată, și servicii speciale în contextul revenirii la sistemul pensiilor de serviciu existent înainte de 2010 (-936 mil. lei). Cu scopul de a reflecta mai fidel dinamica încasărilor din contribuții sociale din activitatea economică, în tabelul de mai jos, se regăsesc încasările din contribuții ajustate cu impactul mai multor elemente care au influențat evoluția acestui agregat bugetar în perioada 2012-201642: 41 Cota de contribuție la fondul de pensii private se majorează începând cu data de 1 ianuarie a fiecărui an, astfel că în 2016 cota a fost de 5,1%, comparativ cu 5% în 2015, 4,5% în 2014, 4,0% în 2013, 3,5% în 2012 și 3,0% în 2011. Deși anul 2016 ar fi trebuit, conform legii, să marcheze atingerea nivelului țintă de contribuții de 6% din salariul brut, decizia diminuării la doar 0,1 pp a transferurilor suplimentare de contribuții către Pilonul II de pensii (de la 5% la 5,1%) este simptomatică din perspectiva sacrificării obiectivelor pe termen lung în vederea eliberării unui spațiu fiscal pe termen scurt. Mai mult această decizie a survenit și într-o conjunctură economică favorabilă care nu justifica o astfel de măsură. 42 În anii 2012-2013 încasările din contribuţii sociale observabile în BGC au fost afectate negativ de restituirea sumelor colectate ilegal de la pensionari în contul CASS. Curtea Constituțională a decis în aprilie 2012 faptul că CASS trebuie să se aplice doar veniturilor din pensii care depășesc 740 lei, cu deducerea acestei sume din baza impozabilă, iar Guvernul a hotărât restituirea eşalonată a sumelor colectate în plus de la pensionari, în perioada iunie 2012 - septembrie 2013. 62  Tabelul 10: Contribuții de asigurări sociale (mil. lei) Execuție Execuție Execuție Execuție Execuție 2012 2013 2014 2015 2016 Seria 1 51.658,30 54.378,90 57.585,40 57.603,96 61.274,42 ajustată Swap 2 407,60 31,10 357,07 264,92 299,44 Pilon II 3 2.595,90 3.229,90 4.053,88 5.149,71 6.007,23 Sume încasate ilegal de la 4 262,80 788,50 - - - pensionari/ rambursate pensionarilor Seria brută* 5=1-2+3+4 54.109,40 58.366,20 61.282,20 62.488,75 66.982,21 *din care titluri 111,35 222,50 1.408,40 1.313,30 290,70 executorii Sursa: calcule Consiliul fiscal Astfel, dacă se ia în considerare seria brută, se observă că în anul 2016 veniturile din contribuții sociale au fost în cuantum de circa 67 mld. lei, depășind încasările din anul 2015 cu aproximativ 7,2% (4,5 mld. lei), dinamica fiind superioară celei observabile în execuția bugetară, în condițiile în care aceasta din urmă include și transferurile către Pilonul II care apar drept venituri negative. Dacă, suplimentar, deducem impactul titlurilor executorii din seria brută, se observă că în anul 2016 creșterea încasărilor din CAS comparativ cu anul precedent potrivit metodologiei cash este de aproximativ 9% (5,5 mld. lei). Dinamica veniturilor din contribuții sociale potrivit ESA 2010 (+7,6%) a fost inferioară cu circa 7,4 pp celei înregistrate de baza macroeconomică relevantă (+15,0%) – respectiv salariile brute din conturile naționale, în condițiile în care cotele de contribuții sociale nu au fost modificate în anul 2016, aceste evoluții implicând o înrăutățire a ratei implicite de taxare la 27,85% de la 29,78% în 2015. Astfel, indicele eficienței taxării a scăzut la 0,71 în anul 2016 de la 0,76 în anul precedent, o evoluție contrară anului 2015, când acest indicator a cunoscut o apreciere notabilă de 4 pp. Diminuarea de 5 pp este justificată parțial, respectiv în proporție de 2 pp, de către impactul anulării obligației plății contribuției de asigurări sociale de stat datorate de angajatori pentru personalul din armată, poliție și funcționarii publici cu statut special, care a generat încasări din contribuții de asigurări sociale mai reduse cu 936 mil. lei, precum și de sumele mai mici cu 1.022,5 mil. lei încasate în anul precedent ca urmare a aplicării Legii nr. 85/2016 referitoare la personalul 63 didactic care nu a obținut hotărâri judecătorești pentru plata diferențelor salariale pentru perioada octombrie 2008 - 13 mai 2011 şi beneficiază de aceste drepturi începând cu anul 2016 comparativ cu cele plătite în anul 2015 în contul hotărârilor judecătorești obținute de aceeași categorie de angajați. Însă, dincolo de influența acestor factori, indicele de eficiență a colectării în anul 2016 se diminuează cu circa 3 pp. Graficul 14: Evoluția cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente CAS în România 60 0,90 50 44,35 44,35 44,35 44,35 0,85 44,04 43,1 39,35 39,35 40 0,80 30 0,75 0,76 0,74 0,74 20 0,73 0,72 0,72 0,70 0,71 0,71 10 0,65 32,14 31,56 32,99 32,14 32,95 31,21 29,78 27,85 0 0,60 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Rata implicită de taxare la CAS Cota legală Indice de eficiență (scala din dreapta) Sursa: calcule Consiliul fiscal * Pentru anul 2014, cota legală s-a calculat ca o medie ponderată a cotelor aplicabile: 44,35% în primele 9 luni ale anului și, respectiv, 39,35% începând cu 1 octombrie. Comparativ cu celelalte țări din regiune43, România se plasează pe locul 8 în ceea ce privește eficiența colectării contribuțiilor sociale, menținându-și poziția din 2015, însă în condițiile în care Polonia nu a fost luată în calcul pentru anul 2016, datele nefiind încă disponibile, această țară plasându-se anterior înaintea României. Astfel, cel mai probabil România se va plasa pe penultimul loc în regiune în ceea ce privește eficiența colectării contribuțiilor de asigurări sociale, în coborâre cu o poziție față de anul precedent. Mai mult, rata implicită de taxare este inferioară nivelului din Estonia și Slovenia, care percep un nivel mai redus de contribuții sociale, dar acest lucru poate fi explicat și de regimul de taxare diferit în ceea ce privește contribuțiile de asigurări sociale pentru anumite categorii de venituri (venituri din activități independente, din drepturi de 43 Nu sunt disponibile încă date privind salariile brute din conturile naţionale din 2016 în cazul Poloniei. 64 autor, chirii, venituri din investiții etc). În schimb, nivelul cotei legale agregate de contribuții sociale este al cincilea în regiune, la egalitate cu Polonia (după Slovacia, Ungaria, Lituania și Republica Cehă). Tabelul 11: Eficiența taxării – contribuții de asigurări sociale Cota legală de Rata de impozitare Indice de eficiență contribuții sociale* implicită** Poziție Țara a impozitării*** (%) (%) 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 BG 31,0 31,0 31,0 22,5 22,3 22,5 0,72 0,72 0,73 8 9 7 CZ 45,3 45,3 45,0 47,6 48,1 48,2 1,05 1,06 1,07 2 2 1 EE 36,0 35,4 35,4 33,6 32,4 32,4 0,93 0,92 0,92 4 5 5 LV 35,1 34,1 34,1 24,4 23,4 22,8 0,70 0,69 0,67 9 10 9 LT 40,1 40,0 39,8 36,2 36,4 37,1 0,90 0,91 0,93 6 6 3 HU 47,0 47,0 47,0 38,6 39,7 39,6 0,82 0,84 0,84 7 7 6 PL 39,6 39,4 39,4 42,4 44,1 NA 1,07 1,12 NA 1 1 NA RO 43,1 39,4 39,4 31,2 29,8 27,9 0,72 0,76 0,71 8 8 8 SI 38,2 38,2 38,2 34,8 35,4 35,3 0,91 0,93 0,92 5 4 4 SK 48,6 48,6 48,6 47,2 47,9 47,8 0,97 0,99 0,98 3 3 2 Sursa: CE, Eurostat, MFP, calcule Consiliul fiscal * Date agregate pentru angajat și angajator. Acolo unde cotele au fost modificate pe parcursul anului au fost raportate mediile ponderate ale cotelor. ** Calculată ca raport între „contribuţii sociale efective” (cod ESA D61REC) și „câştiguri salariale brute” (cod ESA D11). În cazul României, veniturile includ încasările suplimentare temporare determinate de implementarea schemelor de compensare „în lanț” a arieratelor (357,1 mil. lei în 2014, 264,9 mil. lei în 2015, respectiv 299,4 mil. lei în 2016). *** Calculat ca raport între rata de impozitare implicită și cota legală. III.4. Cheltuielile bugetare Cheltuielile bugetare, nete de impactul schemelor de compensare (în sumă de 750,3 mil. lei), au consemnat un ritm de creștere negativ față de anul precedent (-0,6%), atingând la finalul anului trecut un nivel de 241,3 mld. lei în contextul unei creșteri pozitive importante înregistrate la nivelul PIB nominal (+7,1%), diminuându-și astfel ponderea în PIB cu 2,5 pp, respectiv de la 34,2% din PIB la 31,7% din PIB. Agregatele de cheltuieli care au înregistrat o dinamică semnificativ 65 superioară mediei au fost reprezentate de cheltuielile de personal (+9,6%), asistență socială (+7,8%), cheltuieli de capital (+7,3%), subvenții (+5,3%), și dobânzi (+4,6%), în timp ce rate de creștere semnificativ inferioare mediei au înregistrat agregatele: proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile44 (-57,8%), transferuri între unități ale administrației publice (-33,1%), alte transferuri (-2,8%) și cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă (-2,5%). Diminuarea semnificativă de 2,5 pp a ponderii cheltuielilor totale în PIB este atribuibilă în special celor aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-2,09 pp) în contextul startului lent al absorbției de fonduri UE aferente noului exercițiu financiar și atingerii termenului limită până la care puteau fi absorbite fonduri UE aferente exercițiului financiar precedent, precum și a micșorării ponderii în PIB a cheltuielilor cu bunuri și servicii (-0,36 pp), în timp ce cheltuielile de personal au consemnat o majorare (+0,17 pp) determinată de creșterile salariale susținute operate în sectorul bugetar. În esență, au fost diminuate semnificativ cheltuielile de investiții ale statului, parțial ca urmare a diminuării veniturilor din fonduri europene, dar și pentru a acomoda parțial reducerile de taxe decise prin noul Cod Fiscal. Dacă ne raportăm la programul anunțat prin proiectul de buget pe anul 2016, cheltuielile au fost mai scăzute cu circa 9,7 mld. lei, respectiv cu -1,32 pp din PIB, în principal ca urmare a nerealizării față de program a proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare (-0,88 pp din PIB), a cheltuielilor cu bunuri și servicii (-0,28 pp din PIB), alte transferuri (-0,18 pp din PIB), a dobânzilor (-0,14 pp din PIB), contribuții pozitive revenind agregatului asistență socială (+0,32 pp din PIB). În esență, dincolo de sumele aferente proiectelor finanțate din fonduri UE la care nerealizarea pe cheltuieli a fost generată de una de dimensiune similară pe partea de venituri bugetare, spațiul fiscal generat de economiile aferente agregatelor bugetare bunuri și servicii și dobânzi a fost utilizat parțial pentru a acomoda cheltuieli de asistență socială mai mari decât cele programate, în principal ca urmare a observării în execuție a unui impact bugetar mai mare decât cel estimat inițial al măsurilor de politică fiscală decise în anul 2015. 44 Pe parcursul acestui subcapitol, sumele aferente proiectelor din fonduri UE sunt cumulate pentru exercițiile financiare 2007-2013 și 2014-2020. 66  Graficul 15: Evoluţia trimestrială a Graficul 16: Evoluţia trimestrială a veniturilor BGC în anul 2016 (mil. lei) cheltuielilor BGC în anul 2016 (mil. lei) 75.000 75.000 70.000 70.000 65.000 65.000 60.000 60.000 55.000 55.000 50.000 50.000 45.000 45.000 40.000 40.000 35.000 35.000 Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4 Venituri BGC Media trim. Cheltuieli BGC Media trim. Sursa: MFP Notă: Sume fără impactul schemelor de compensare Și în anul 2016, evoluția trimestrială a cheltuielilor BGC indică o concentrare a acestora în ultimul trimestru, însă într-o proporție mai scăzută față de anul precedent. În mod specific, cheltuielile totale în trimestrul IV 2016 au însumat aproximativ 72,3 mld. lei (comparativ cu 80,3 mld. lei în trimestrul IV din 2015), fiind mai mari cu 26,6% față de trimestrul precedent (în anul precedent avansul era de 42,5%), însă cu 10% mai scăzute față de cele din trimestrul IV 2015. Circa 44% din creșterea cheltuielilor din trimestrul IV al anului 2016 față de trimestrul precedent este atribuibilă accelerării cheltuielilor de capital (+103,4%, contribuție de 31,2 pp) și agregatului de cheltuieli proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (+144%, contribuție de 8,8 pp), iar aproximativ 56% majorărilor operate la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii (+53,5%, contribuție de 32,5 pp), cheltuielilor de personal (+13,5%, contribuție de 12,1 pp), alte transferuri (32,2%, contribuție de 5,6 pp), asistență socială (+3,6%, contribuție de 4,9 pp) și subvenții (+36% contribuție de 3,9 pp). Concentrarea cheltuielilor în ultimul trimestru al anului evidențiază carențe serioase în procesul de programare bugetară cu toate că principiul prudenței ar putea justifica parțial amânarea unor cheltuieli până în momentul în care proiecția privind încasările bugetare are un grad mai redus de incertitudine. Consiliul fiscal îți reiterează recomandarea din anii precedenți pentru o volatilitate mai redusă inter-trimestrială a execuției cheltuielilor bugetare. 67 III.4.1. Cheltuieli de personal și de asistență socială Execuția cheltuielilor de personal a consemnat o diminuare de 0,29 mld. lei față de nivelul avut în vedere la elaborarea proiectului de buget pentru anul 2016. Estimate inițial la un nivel de 57,34 mld. lei, valoarea finală a acestor cheltuieli a fost de 57,04 mld. lei, respectiv 7,49% din PIB, plasându-se sub plafonul considerat pentru această categorie de cheltuieli (57,33 mld. lei, respectiv 7,7% din PIB) cu 0,29 mld. lei, respectiv cu 0,20 pp din PIB. Însă, evoluția prognozată pe parcursul anului Graficul 17: Cheltuieli de personal în anul 2016 pentru cheltuielile de personal a fost în 2016 (mld. lei) contradicţie cu Legea plafoanelor nr. 338/2015, fiind previzionate depăşiri de plafon atât la prima (cu 1.368,1 mil. lei şi 0,1 pp din PIB) cât şi la a doua rectificare bugetară (cu 1.500,5 mil. lei şi respectiv 0,1 pp din PIB, în condiţiile în care estimarea pentru PIB crescuse cu 11.600 mil. lei faţă de momentul în care a fost elaborată legea 57,34 58,84 58,80 57,04 plafoanelor). Tendinţa de creştere a cheltuielilor de personal până la a doua rectificare bugetară este explicată de adoptarea deciziei de a plăti sumele compensatorii ce decurg din Legea