Raportul anual al Consiliului Fiscal

......................................... 127 Graficul 45: Ponderea cheltuielilor cu salariile şi asistenţa socială (inclusiv pensii) în total venituri bugetare în UE28 şi ECE în perioada 2005-2016 ........................................................... 129 Graficul 46: Deficitul bugetelor de asigurări sociale (pensii, șomaj și sănătate) şi deficitul bugetar total – ESA 2010 (% din PIB) .......................................................................................... 130 Graficul 47: Calitatea infrastructurii .......................................................................................... 130 Graficul 48: Ponderea cheltuielilor cu investiţiile în PIB și în total venituri bugetare (medie 2008-2016)...................................................................................................................... 131 Graficul 49: Evoluția prognozelor de creștere economică în România pentru anul 2017, % .... 150 Lista casetelor din text Caseta 1: Modificarea sferei de cuprindere a veniturilor şi cheltuielilor bugetare aferente proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile ..................................................... 88 Caseta 2: Metodologia de calcul folosită de PricewaterhouseCoopers şi Banca Mondială în raportul Paying Taxes 2017......................................................................................................... 121 10  I. Sinteză Consiliul fiscal (CF) este o autoritate independentă, înfiinţată în baza Legii responsabilităţii fiscal- bugetare nr. 69/2010 (LRFB), care își propune să sprijine activitatea Guvernului și a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare și derulare a politicilor fiscal-bugetare şi să promoveze transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice. În conformitate cu LRFB, Consiliul fiscal are printre atribuţii, publicarea unui raport anual care să analizeze derularea politicii fiscal-bugetare din anul precedent faţă de cea aprobată prin strategia fiscal-bugetară (SFB) şi bugetul anual, să evalueze tendinţele macroeconomice şi bugetare cuprinse în SFB şi în bugetul anual, precum şi obiectivele, ţintele şi indicatorii stabiliţi prin SFB şi prin bugetul anual. Anul 2016 a marcat pentru În anul 2016 economia României a consemnat cel mai înalt ritm economia României cel de creștere economică din perioada post-criză, respectiv de mai înalt ritm de creștere 4,8%, nivelul produsului intern brut (PIB) real din anul 2016 fiind economică post-criză, cu 9,0% superior celui înregistrat în anul 2008. Contribuția susținut exclusiv de principală a revenit cheltuielilor de consum final ale populației consum, structura (+4,6 puncte procentuale - pp), susținute de politica fiscală pro- avansului economic fiind ciclică și de majorările rapide ale salariilor, în timp ce formarea una dezechilibrată. brută de capital fix a avut o contribuție de -0,8 pp, scăderea fiind Deficitul de cont curent s-a determinată exclusiv de evoluția investițiilor publice care s-au adâncit semnificativ, dar contractat cu circa 24,3% în termeni reali. Pe fondul creșterii este finanțat aproape rapide a cererii interne, deficitul de cont curent, s-a adâncit integral de investițiile semnificativ la 2,43% din PIB, de la nivelul de 1,22% din PIB străine directe. înregistrat la finele anului 2015, dar este aproape integral finanțat de investițiile străine directe. În aceste condiții, datoria externă a României a crescut în termeni nominali cu 2,32% în anul 2016, față de anul 2015, până la un nivel de 92,53 mld. euro, dar ponderea acesteia în PIB s-a micșorat de la 56,5% la 54,6%. Avansul economic a avut loc în condițiile unei creșteri moderate a creditării, respectiv cu 1,8% în termeni reali comparativ cu anul anterior. Piața muncii a avut o evoluție favorabilă, numărul mediu de salariați majorându-se până la 4.701 mii de persoane, respectiv cu 3,4% față de anul 2015. Câștigul salarial mediu brut pe total economie a fost 2.887 lei, în creștere cu 12,8% față de anul 2015, dinamică net superioară celei a productivității muncii, susținut în principal de evoluția câștigurilor din sectorul public 11  care au avansat cu 21,1% în termeni nominali. Politica fiscal-bugetară a Bugetul general consolidat (BGC) pentru anul 2016 a fost deviat deliberat de la fundamentat pe o țintă de deficit bugetar de 2,8% din PIB în obiectivul pe termen mediu termeni cash, respectiv 2,95% din PIB potrivit Sistemului în anul 2016, ținta de European de Conturi Naționale și Regionale 2010 (ESA 2010), în deficit în termeni cash creștere cu peste 2 pp din PIB față de valorile înregistrate în anul fixată în proiectul de buget 2015, ca urmare a reducerilor de taxe prevăzute de noul Cod fiind atinsă, în timp ce ținta Fiscal și a majorărilor de cheltuieli, în special cele cu salariile și cu potrivit metodologiei ESA asistența socială. Astfel, s-a consemnat o abatere deliberată de 2010 a fost ratată la obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM), respectiv un marginal. Mai mult, pragul deficit bugetar structural de maxim 1% din PIB, deficitul de 3% din PIB pentru structural aferent anului 2016 fiind estimat în acel moment la deficitul efectiv a fost 2,73% din PIB. Execuția bugetară finală a consemnat încadrarea depășit în anul 2016. în ținta de deficit, potrivit metodologiei cash, deficitul bugetar situându-se la un nivel de 2,4% din PIB și ratarea acesteia, conform metodologiei ESA 2010, deficitul bugetar plasându-se la 3,04% din PIB, depășindu-se marginal, chiar și valoarea de referință stipulată de brațul corectiv al Pactului de Stabilitate și Creștere. Deficitul structural s-a deteriorat până la un nivel de 2,6% din PIB. Regulile fiscale naționale Pentru al treilea an consecutiv, Guvernul a elaborat cu întârziere au exercitat o Strategia fiscal-bugetară, respectiv odată cu elaborarea constrângere slabă asupra proiectului de buget comparativ cu termenul legal de 31 iulie, decidenților de politici ceea ce nu este de natură să creeze o planificare fiscal-bugetară fiscal bugetare de la eficientă care să se bazeze pe respectarea ex-ante a regulilor elaborarea LRFB în anul fiscale. Astfel, verificarea regulilor fiscale privind plafoanele în 2010 și până în prezent. În cadrul proiectului de buget devine irelevantă. Mai mult, cu plus, începând cu anul ocazia rectificărilor bugetare, legea plafoanelor este constant 2016 este încălcată și încălcată ex-ante, chiar dacă execuția finală validează uneori regula privind deficitul plafoanele inițiale, așa cum s-a întâmplat și în anul 2016. structural. Comisia Consiliul fiscal consemnează încă o dată permanentizarea Europeană a emis un situației de inoperabilitate a regulilor fiscale conexe celei de avertisment adresat deficit bugetar și își reiterează recomandările privind României în data de 22 mai respectarea regulilor respective, constatând că în anul 2016 2017. inclusiv regulile europene privind nivelul deficitului structural stipulate de brațul preventiv al Pactului de Stabilitate și Creștere precum și de Compactul Fiscal au fost încălcate de o manieră 12  semnificativă. Mai mult, se poate pune în discuție inclusiv conformarea cu brațul corectiv al Pactului de Stabilitate și Creștere în condițiile în care deficitul bugetar potrivit metodologiei europene ESA 2010 a depășit ușor pragul de 3% din PIB. În acest context, în data de 22 mai 2017, în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din TFUE şi cu articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului, Comisia Europeană (CE) a emis un avertisment adresat României cu privire la observarea unei deviații semnificative de la OTM în anul 2016 și la lipsa corectării acesteia cu cel puțin 0,5% din PIB în anul 2017, urmând ca în continuare să se urmeze procedurile prevăzute în legislația UE. România se menține în România a practicat în perioada 2006-2015 o politică fiscală capcana unor politici puternic pro-ciclică, stimulând intens, dar inutil şi fiscale pro-ciclice, contraproductiv economia în perioadele de expansiune (2006- stimulând economia 2008) și frânând în perioadele în care aceasta a operat sub într-un moment în care potențial (2010-2015), contribuind la amplificarea fluctuațiilor aceasta evoluează foarte ciclului economic și la accentuarea dezechilibrelor acumulate în aproape de nivelul său economie. Menținerea caracterului expansionist al politicii potențial. fiscale inițiat în anul 2016 și continuat în anul 2017, în condiţiile unui decalaj de producție foarte aproape de zero în anul 2016 și pozitiv în 2017, nu face decât să contribuie la menținerea caracterului pro-ciclic al politicii fiscale și la vulnerabilizarea poziției finanțelor publice în fața manifestării unor șocuri, nefiind deloc exclusă necesitatea unor corecții în perioade economice dificile. Eficienţa colectării impo- Indicele de eficiență a taxării s-a diminuat notabil în cazul zitelor a scăzut în anul contribuţiilor de asigurări sociale (CAS, de la 0,76 la 0,71) și în 2016 comparativ cu anul cazul impozitului pe venit (de la 0,86 la 0,80) și s-a majorat 2015, spațiul pentru marginal în cazul taxei pe valoarea adăugată (TVA, de la 0,71 la creșterea performanței în 0,72) și al impozitului pe profit (de la 0,22 la 0,23). În plus, acest domeniu fiind încă veniturile din accize au fost semnificativ inferioare celor care ar semnificativ. În urma fi trebuit să prevaleze în condițiile creșterii susținute a aplicării reducerilor de consumului din anul precedent. Astfel, s-au încasat venituri taxe prevăzute de noul bugetare inferioare celor care ar fi trebuit să fie colectate ținând 13 Cod Fiscal, ponderea în PIB cont de evoluția economiei, chiar și ajustând cu impactul a veniturilor fiscale a reducerilor de taxe aplicate în urma implementării noului Cod scăzut abrupt, fiind a doua Fiscal. România a înregistrat în anul 2016 un nivel al veniturilor cea mai redusă din UE. fiscale raportate la PIB de 25,9% din PIB, situându-se pe Reforma administrației penultimul loc în Uniunea Europeană (UE), cu un ecart de 13,9 fiscale inițiată în anul 2013 pp față de media UE de 39,8% din PIB. Mai mult, ecartul care ne trebuie să continue într-un separă de media UE s-a adâncit semnificativ în 2016 față de ritm mai alert. 2015, respectiv cu încă 2,9 pp. În structură, se remarcă preponderența taxării indirecte în România, într-o măsură mai mare decât în UE, ceea ce este de natură să sprijine creșterea economică pe termen lung, impozitarea directă având un efect de descurajare mai accentuat în mobilizarea factorilor de producție. În anul 2013 a fost declanșat un amplu proces de reformă a administrației fiscale românești în colaborare cu Banca Mondială (BM), iar Consiliul fiscal remarcă o îmbunătățire în ceea ce privește eficiența și simplificarea aparatului administrativ de colectare a taxelor, atât în ceea ce privește scăderea numărului de administrații financiare (deși se constată creșterea numărului de angajați din acestea), dar și prin prisma ușurinței cu care se plătesc taxele. Reforma inițiată în România în acest domeniu pare să fi condus la rezultate pozitive însă sub așteptările inițiale. În continuare reforma are potențialul de a conduce pe termen lung la efecte pozitive semnificative, dar apreciem că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura realizarea cu succes a obiectivelor acestui proiect. Cheltuielile de personal ale Comparativ cu anul 2015, cheltuielile de personal au crescut în statului au crescut foarte standarde cash cu 5,01 mld. lei, respectiv cu 9,64%, dar în rapid în anul 2016, iar realitate, această creștere a fost mult mai mare, fiind ocultată de presiunile pentru alte sumele mai mici plătite în anul 2016 comparativ cu anul anterior majorări salariale se în contul hotărârilor judecătorești precum și de eliminarea mențin ridicate. obligativității plății CAS aferente angajatorului în cazul angajaților din poliție, armată și servicii speciale. Ajustând cu acești factori, creșterea cheltuielilor de personal a fost de 18,88% față de 2015. În comparaţie cu alte ţări din UE, poziţia României în ceea ce privește cheltuielile cu salariile în sectorul bugetar ca procent din total venituri încasate s-a înrăutățit 14  considerabil în anul 2016, respectiv o deteriorare de pe locul 20 pe locul 12. În plus, pentru anul 2017 proiectul de buget avea în vedere o nouă majorare a cheltuielilor de personal ale statului cu circa 12%, iar proiectul legii salarizării unitare, încă neadoptat la momentul redactării prezentului raport, are în vedere creșteri masive ale cheltuielilor salariale ale statului în anii următori. Starea financiară a În anul 2016, deficitul bugetului de asigurări sociale a atins 2,58% sistemului de pensii de stat din PIB, în creștere față de nivelul de 2,49% din PIB înregistrat în se menține precară, anul 2015, acesta reprezentând o parte însemnată a deficitului deficitul acestuia bugetului general consolidat. Revenirea la sistemul pensiilor deteriorându-se și în anul speciale eliminate în anul 2010 și apariția multiplelor derogări şi 2016 până la un nivel de a pensiilor speciale noi pun în pericol durabilitatea reformelor 2,58% din PIB, iar inițiate anterior și generează presiuni suplimentare pe deficitul reformele inițiate anterior bugetului de asigurări sociale. Mai mult, renunțarea la formula în acest domeniu sunt de indexare a pensiilor preconizată începând cu anul 2017 inversate treptat. Pensiile afectează substanţial sustenabilitatea sistemului de pensii, speciale eliminate în anul abordarea discreționară şi abandonarea regulilor având 2011 au fost reintroduse, potenţialul de a contribui la adâncirea deficitului bugetului iar mecanismul automat asigurărilor sociale de stat. de indexare introdus în Consiliul fiscal remarcă manifestarea unei tendințe susținute de anul 2011, este de facto inversare a reformelor sistemului de pensii menite să asigure abandonat începând cu sustenabilitatea financiară pe termen lung a acestuia și pledează anul 2017. ferm în favoarea menținerii progreselor realizate în ultimii ani, atât din perspectiva principiilor introduse (folosirea exclusiv a principiului contributivității în determinarea pensiei cuvenite), cât și din perspectiva respectării stricte a mecanismului de indexare introdus de noua lege a pensiilor. Cheltuielile de investiții Comparativ cu anul anterior, în anul 2016, cheltuielile cu publice au scăzut abrupt în investițiile statului s-au redus ca procent în PIB cu 1,97 pp, de la anul 2016 comparativ cu 5,85% din PIB la 3,88% din PIB, nivelul fiind cu 1,64 pp sub media anu