Raportul anual al Consiliului Fiscal

0,10 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Cota implicită de taxare a impozitului pe profit Indice de eficienţă (scala din dreapta) Sursa: calcule Consiliul fiscal În comparație cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est (ECE) 37 , la nivelul anului 2016, România se situa în cadrul eșantionului de țări analizate pe poziția a noua, în coborâre cu două poziții în clasament38, deși indicele eficienței impozitării este ușor superior în anul 2016 față de anul 2015. Se poate remarca faptul că România a înregistrat o ușoară creștere a eficienței colectării comparativ cu anul precedent, însă aceeași tendință poate fi remarcată și în rândul celorlalte țări din ECE, în special în Ungaria unde indicele eficienței a crescut semnificativ pe fondul majorării masive a veniturilor bugetare aferente impozitului pe profit. 37 Polonia nu a fost inclusă în clasamentul aferent anului 2016 datorită indisponibilității datelor privind nivelul excedentului brut din exploatare. 38 Delimitarea între România și Letonia s-a făcut plecând de la cea de-a treia zecimală a indicelui de eficiență. 56  Tabelul 8: Eficiența taxării – impozitul pe profit Cota standard de Rata de impozitare Indice de eficiență Poziție impozit pe profit implicită* a impozitării** Țara 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 BG 10,0 10,0 10,0 4,3 4,6 4,6 0,43 0,46 0,46 1 1 1 CZ 19,0 19,0 19,0 6,5 6,8 6,9 0,34 0,36 0,36 2 2 2 EE 21,0 20,0 20,0 4,1 5,4 4,8 0,20 0,27 0,24 8 4 7 LV 15,0 15,0 15,0 3,3 3,6 4,0 0,22 0,24 0,27 5 5 5 LT 15,0 15,0 15,0 2,7 3,2 3,5 0,18 0,21 0,23 9 8 8 HU*** 19,0 19,0 19,0 3,9 4,3 5,8 0,20 0,22 0,30 7 9 4 PL 19,0 19,0 19,0 3,4 3,6 NA 0,18 0,19 NA 10 10 NA RO 16,0 16,0 16,0 3,3 3,5 3,6 0,21 0,22 0,23 6 7 9 SI 17,0 17,0 17,0 3,8 3,9 4,4 0,22 0,23 0,26 4 6 6 SK 22,0 22,0 22,0 6,6 7,4 7,6 0,30 0,34 0,35 3 3 3 Sursa: CE, Eurostat, MFP, calcule Consiliul fiscal * Calculată ca raport între „impozite directe plătite de întreprinderi" (cod ESA D51B_C2) și „excedent brut din exploatare" (cod ESA B2A3G). ** Calculat ca raport între rata de impozitare implicită și cota legală. *** Față de precedentul raport nu s-au mai luat în calcul taxele locale în determinarea cotei standard a impozitului pe profit în cei trei ani. Încasările din impozitul pe venit și salarii după Graficul 11: Venituri din impozitul pe venit standardele cash, în sumă de 27,7 mld. lei, au în anul 2016 (mld. lei) înregistrat o evoluție peste așteptări, acestea fiind superioare nivelului programat inițial cu 0,07 1,5 mld. lei (+5,64%), depășind de asemenea încasările din 2015 cu aproximativ 1,1 mld. lei (+4,26%). Dinamica acestui agregat reflectă creșterea cu 12,8% a salariului mediu brut la 27,67 27,68 27,10 nivelul economiei (mult mai ridicată decât 26,21 estimarea inițială de +7,2%), dar și majorarea numărului mediu de salariați cu 3,4% (nivel ușor mai scăzut decât proiecția inițială de +3,5%). Program iniţial Prima A doua Execuţia rectificare rectificare Ritmul de creștere (+4,26%) a fost mai redus Fără scheme de compensare Execuţie swap decât în anul precedent (încasările din 2015 au depășit cu +12,5% încasările din anul anterior), Sursa: MFP 57 pe fondul impactului negativ al măsurilor de politică fiscală ce au afectat această categorie de venituri bugetare. În anul 2016 a avut loc scăderea impozitului pe dividende la 5%, impactul inițial estimat de MFP fiind de -1.357, mil. lei la nivelul impozitului pe dividendele plătite persoanelor fizice române. Însă, în anul 2016 a avut loc o modificare de comportament a agenților economici, care au distribuit de circa 3 ori mai multe dividende decât în anul 2015, ceea ce a condus la un impact pentru anul 2016 de doar -200 mil. lei. Acest comportament nu poate însă să fie decât unul temporar, iar pierderea de venituri calculată inițial urmează să se manifeste în anii următori. O altă măsură cu impact negativ asupra încasărilor din impozitul pe venit a reprezentat-o majorarea deducerilor personale de care beneficiază salariații care realizează venituri brute sub pragul de 3.000 de lei. Conform calculelor ex-post ale Consiliului fiscal, pe baza distribuției salariilor la nivelul lunii decembrie a anului 2016, impactul negativ al acestei măsuri a fost de 488 mil. lei, cu 51,4 mil. mai redus decât estimarea inițială a MFP. Alte măsuri au vizat: majorarea cotelor de cheltuieli forfetare de la 25% la 40% pentru venituri din cedarea folosinței bunurilor (inclusiv pentru venitul net din arendă) cu un impact negativ de 111,8 mil. lei, majorarea sumei neimpozabile lunare luată în calcul la stabilirea venitului impozabil lunar din pensii la 1.050 lei având un impact negativ de 137,8 mil. lei și revizuirea capitolului de venituri din investiții odată cu rescrierea Codului Fiscal ce a condus la un impact bugetar estimat de -230,3 mil. lei. În total, măsurile de politică fiscală adoptate în anul 2016 în legătură cu impozitul pe venit și salarii au avut un impact negativ de 1.167,9 mil. lei. Conform standardelor ESA 2010, încasările din impozitul pe venit și salarii au atins un nivel de 28,3 mld. lei, respectiv 3,72% din PIB, înregistrându-se astfel o scădere față de anul 2015 de 0,02 pp din PIB. Dinamica încasărilor din impozitul pe venit în 2016 comparativ cu 2015 conform metodologiei ESA 2010 (+6,5%) este mai ridicată decât cea în termeni cash (+4,26%), fiind însă, net inferioară celei aferente bazei macroeconomice (salarii brute din conturile naționale, din care s-au dedus contribuțiile sociale plătite de angajați, care au crescut cu 15%). În pofida faptului că, încasările din impozitul pe venit au fost afectate negativ de măsurile discreționare adoptate în anul 2016, chiar și după ce corectăm cu impactul acestora, ritmul de creștere al veniturilor din impozitul pe venit a fost inferior celui al bazei macroeconomice relevante, ceea ce echivalează cu o diminuare a eficienței colectării. Astfel, indicele de eficiență a colectării aferente impozitului pe venit s-a diminuat de la un nivel de 0,86 în anul 2015 la 0,8 în anul 2016 sau 0,83 dacă considerăm și impactul măsurilor discreționare adoptate prin noul Cod Fiscal. Nivelul indicelui de eficiență este similar cu cel înregistrat în perioada 2012-2014, trendul de îmbunătățire observat începând cu anul 2010 fiind deocamdată stopat. 58  Graficul 12: Evoluția cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente impozitului pe venit în România 14 0,86 0,82 0,84 0,95 0,79 0,82 13 0,80 0,85 0,72 0,72 0,75 12 0,65 11 0,55 10 0,45 0,35 9 13,49 11,54 11,46 12,58 13,16 13,16 13,75 12,73 0,25 8 0,15 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Cota implicită de taxare a impozitului pe venit Indice de eficienţă (scala din dreapta) Sursa: calcule Consiliul fiscal Comparativ cu celelalte țări din regiune, România coboară cu două poziții față de anul precedent în cadrul clasamentului 39 , cu un grad de eficiență a impozitării de 0,8 și o rată implicită a impozitare de 12,7% (calculată ca raport între impozitele directe plătite de populație și salariile brute din conturile naționale – inclusiv cele din economia neobservată, din care s-au dedus CAS de plătit de către angajați). Ţările care au devansat România în 2016 față de 2015 sunt Estonia și Letonia (departajarea s-a făcut ținându-se cont de cea de-a treia zecimală a indicelui de eficiență), care şi-au păstrat constant indicele de eficiență, în timp ce indicele de eficiență al României a scăzut cu 0,06 pp în 2016 față de 2015. 39 Nu sunt disponibile date privind salariile brute din conturile naționale pentru anul 2016 în cazul Poloniei. 59  Tabelul 9: Eficiența taxării – impozitul pe venit Cota legală de Rata de impozitare Indice de eficiență impozit pe venit* implicită** Poziție Țara a impozitării*** (%) (%) 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 BG 10,0 10,0 10,0 9,2 8,7 9,0 0,92 0,87 0,90 2 2 2 CZ 15,0 15,0 15,0 9,3 9,1 9,4 0,62 0,60 0,62 7 7 7 EE 21,0 20,0 20,0 17,2 16,4 16,4 0,82 0,82 0,82 4 4 3 LV 24,0 23,0 23,0 16,6 16,0 16,6 0,69 0,70 0,72 6 6 6 LT 15,0 15,0 15,0 11,7 12,0 12,1 0,78 0,80 0,80 5 5 4 HU 16,0 16,0 15,0 15,3 15,7 14,7 0,96 0,98 0,98 1 1 1 PL 25,0 25,0 25,0 14,6 15,1 NA 0,58 0,61 NA 8 8 NA RO 16,0 16,0 16,0 13,2 13,7 12,7 0,82 0,86 0,80 3 3 5 SI 27,0 27,0 27,0 12,0 12,2 12,4 0,45 0,45 0,46 10 10 9 SK 22,0 22,0 22,0 11,7 12,1 12,5 0,53 0,55 0,57 9 9 8 Sursa: CE, Eurostat, MFP, calcule Consiliul fiscal * În cazul țărilor cu sistem de impozitare progresiv (Polonia, Slovenia), cifra raportată reprezintă media cotelor de impozitare (PL - cu sistem de taxare cu două cote de impozitare) ori cea de-a doua cotă (SL - sistem de impozitare cu patru cote). ** Calculată ca raport între impozitele directe plătite de gospodării (cod ESA D51A_C1) și o bază de calcul a impozitului pe venit definită ca salarii brute din conturile naționale (cod ESA D11) , din care s-au dedus contribuțiile sociale plătite de angajați. Pentru Republica Cehă baza de impozitare utilizată este „remunerarea angajaților”, care include contribuțiile plătite de angajator, având în vedere utilizarea „super-grossing” în determinarea impozitului pe venit datorat. *** Calculat ca raport între rata de impozitare implicită și cota legală. III.3.3. Contribuții de asigurări sociale Veniturile din CAS în standarde cash, nete de impactul schemelor de compensare s-au situat la finalului anului 2016 la un nivel de circa 61 mld. lei, cu -1,25% sau -773,8 mil. lei mai mici decât estimările inițiale (61,75 mld. lei), în condițiile în care dinamica salariilor la nivelul întregii economii (+12,8%) a fost net superioară așteptărilor de la momentul formulării proiectului de buget (+7,2%), iar numărul de angajați a avansat cu 3,4%, într-un ritm apropiat celui aferent estimării inițiale, respectiv de 3,5%. În sensul unor venituri mai mari față de cele considerate în proiectul de buget a acționat adoptarea deciziei de a plăti sume compensatorii ca urmare a ratificării Legii nr. 85/2016 care stabilește plata diferențelor salariale pentru perioada octombrie 60 2008 - 13 mai 2011 pentru personalul didactic care nu a obținut hotărâri judecătorești în acest sens, aceștia din urmă beneficiind de aceste drepturi începând cu anul 2016 (aproximativ 907,7 mil. lei sume plătite în anul precedent), ceea ce a generat venituri adiționale de circa 290,7 mil. lei. Analizând proiecția veniturilor din CAS pe Graficul 13: Venituri din contribuţii de parcursul anului 2016 se poate observa faptul că asigurări sociale în anul 2016 (mld. lei) evoluția peste așteptări a bazei macroeconomice relevante nu a fost 0,3 încorporată cu prilejul celor două rectificări bugetare, consemnându-se chiar o revizuire descendentă a acestei categorii de venituri cu circa 1 mld. lei la prima rectificare, în timp ce a 61,75 60,77 60,81 60,97 doua a menținut estimarea de venituri la nivelul celei dintâi, realizările efective confirmând această ultimă proiecție. Cu ocazia rectificărilor bugetare operate la Program inițial Prima A doua Execuția rectificare rectificare nivelul anului 2016 Consiliul fiscal remarca Fără scheme de compensare Execuţie swap faptul că acestea din urmă încorporau nerealizările semnificative în ceea ce privește a- Sursa: MFP cest agregat bugetar, execuția la finele primului semestru consemnând o nerealizare de proporții a programului, veniturile realizate fiind cu circa 1.090 mil. de lei mai mici (corespunzător unui grad de realizare de 96,4%). Evoluția apărea drept îngrijorătoare în condițiile în care era localizată la nivelul contribuțiilor de pensii și decuplată de dinamicile altor categorii de venituri cu aceeași bază de impozitare precum contribuțiile de asigurări sociale de sănătate, contribuțiile de șomaj și impozitul pe venit și salarii, în contextul în care evoluția câștigurilor salariale era mai favorabilă decât ipoteza folosită în fundamentarea construcției bugetare inițiale, aceste elemente indicând existența unei probleme semnificative de colectare. Consiliul fiscal recomandă investigarea cauzelor care au determinat un efect negativ asupra veniturilor din contribuții la pensii, acestea fiind mult mai mici decât ar fi fost justificat de măsurile discreționare adoptate 40 și adoptarea măsurilor corective necesare, mai ales în contextul în care deficitul în sistemul de pensii a atins deja un nivel nesustenabil. 40 Creșterea în anul 2016 a cotei de contribuții aferentă fondurilor de pensii administrate privat cu 0,1 puncte procentuale și anularea obligației plății contribuției de asigurări sociale de stat datorate de angajatori pentru personalul din armată, poliție și funcționarii publici cu statut special. 61 Față de anul 2015, încasările din contribuții sociale, nete de impactul schemelor de compensare, s-au majorat cu 6,3%, nivel inferior celui de 15,0% înregistrat de baza macroeconomică relevantă (salarii brute din conturile naționale). Această evoluție este explicată în principal de majorarea sumelor transferate41 către Pilonul II de pensii (857,52 mil.lei), precum și de plățile mai reduse comparativ cu anul anterior (907,7 mil. lei față de 4.100 mil. lei) în contul hotărârilor judecătorești, care au diminuat încasările din contribuții cu circa 1.022,5 mil. lei. Astfel, viramentele aferente Pilonului II s-au majorat cu 16,7% în anul 2016 comparativ cu anul precedent, pe fondul creșterii numărului de participanți cu 4,12% comparativ cu anul 2015. Suplimentar, în sensul unor încasări mai reduse față de anul precedent a acționat eliminarea obligati