Raportul anual al Consiliului Fiscal

estui indicator în cazul excluderii autoconsumului și pieței țărănești sunt superioare cu 6 până la 10%. 31 9% pentru apă potabilă și apă pentru irigații în agricultură), respective, 5% în cazul livrării de manuale şcolare, cărţi, ziare, unele reviste și pentru serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee. 50 Chiar și în aceste condiții, România a încasat în anul 2016 din taxarea consumului prin TVA doar 11,2%, față de cota legală standard de 20% sau de o cotă medie ponderată de 14,6%. Graficul 7: Evoluția cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente TVA în România 15,00 14,97 0,80 14,57 14,50 14,22 14,07 14,00 0,75 13,45 0,76 0,77 13,50 12,92 0,70 13,00 0,71 0,72 12,50 0,68 0,65 12,00 11,80 0,66 0,65 0,65 11,50 0,63 11,17 0,60 0,62 11,00 0,60 0,59 0,60 0,58 0,55 10,50 0,55 10,00 0,50 9,50 0,50 9,00 0,45 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Rata implicită de taxare la TVA Indice de eficiență, baza de impozitare include autoconsumul populației (scala din dreapta) Indice de eficiență, din baza de impozitare se exclude autoconsumul populației (scala din dreapta) Sursa: calcule Consiliul fiscal Prin comparație cu gradul de eficiență a taxării în cazul TVA la nivelul anului 2016 aferent grupului noilor state membre UE din Europa Centrală și de Est (NSM ECE), valoarea de 0,7232 înregistrată de România, este semnificativ inferioară celei înregistrate în Slovenia (0,98), Estonia (0,95), Bulgaria (0,91), Ungaria (0,86) și Republica Cehă (0,85). România a colectat în anul 2016 6,5% din PIB din venituri din TVA (execuție ESA 2010), faţă de 8,3% din PIB în Slovenia, 9,4% în Bulgaria, Estonia și Ungaria, în condiţiile în care cota medie ponderată de TVA în aceste țări era de 16,4% în Slovenia, 17,0% în Bulgaria, 18,6% în Estonia și 21,8% în Ungaria; România înregistrând o cotă medie ponderată de 14,6%33. La nivelul anului 2016, o eficiență mai redusă a taxării conform definiției de mai sus era observabilă în Lituania, Letonia, Polonia și Slovacia. În acest clasament, 32 În Tabelul 7, pentru comparație, se folosește aceeași bază de impozitare pentru toate țările, respectiv consumul final al gospodăriilor populației și al IFSLSG, inclusiv autoconsumul populației. 33 Diferența față de cota standard de 20% și cota medie ponderată provine în mare parte din extinderea cotei reduse de TVA la alimente, servicii de restaurante și catering și pentru apă potabilă pentru irigaţii în agricultură, acestea având o pondere ridicată în coșul de consum, respectiv cumulat, de 35,2%. 51 România și-a păstrat poziția a șasea ca și în anul precedent, în timp ce, cota medie ponderată se plasează în prezent la cel mai redus nivel comparativ cu țările NSM ECE. Tabelul 7: Eficiența taxării - TVA Cota medie Rata de taxare Indice de eficiență Țara ponderată de TVA implicită* Poziție a taxării** (%) (%) 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 BG 17,2 17,1 17,0 14,2 14,3 15,4 0,83 0,84 0,91 4 4 3 CZ 18,9 18,8 18,8 15,4 15,6 16,0 0,82 0,83 0,85 5 5 5 EE 18,8 18,8 18,6 16,9 17,7 17,7 0,90 0,94 0,95 2 2 2 LV 19,4 19,4 19,5 12,4 12,6 13,1 0,64 0,65 0,67 7 9 9 LT 19,4 19,3 19,2 12,1 12,2 12,0 0,62 0,64 0,63 9 10 10 HU 21,8 21,7 21,8 18,5 19,7 18,7 0,85 0,91 0,86 3 3 4 PL 16,8 17,1 17,1 11,9 12,0 12,1 0,71 0,70 0,71 6 7 8 RO 20,8 18,4 14,6 12,4 13,1 10,5 0,60 0,71 0,72 10 6 6 SI 16,4 16,5 16,4 15,7 16,0 16,1 0,95 0,97 0,98 1 1 1 SK 18,9 18,7 17,1 11,9 12,5 12,2 0,63 0,67 0,71 8 8 7 Sursa: CE, Eurostat, MFP, calcule Consiliul fiscal * Calculată ca raport între „venituri din TVA” (cod ESA D211REC) și „consumul final al gospodăriilor populației și al IFSLSG”(cod ESA P31_S14_S15). În cazul României, veniturile aferente anilor 2014, 2015 și 2016 includ veniturile temporare suplimentare obținute ca urmare a implementării schemei de compensare „în lanț” a arieratelor (+473 mil. lei în 2014, +157 mil. lei în 2015 respectiv +287 mil. lei în 2016). ** Calculat ca raport între rata de taxare implicită și cota medie ponderată de TVA. Diferențele la nivelul indicelui de eficiență a taxării trebuie interpretate ținând cont de diferențele structurale dintre economiile analizate, având în vedere că procentul mai ridicat al populației din mediul rural din România se reflectă într-o pondere mai ridicată a componentei autoconsum şi piaţa ţărănească (netaxabilă), cu impact asupra valorii acestui indice, așa cum rezultă din Graficul 7. Astfel, concluzia unui studiu34 care a examinat un panel de 44 de țări în perioada 1970-1999 (Aizenmann J. și Y. Jinjarak) a fost că eficiența colectării TVA este invers proporțională cu ponderea în PIB a agriculturii și direct proporțională cu gradul de urbanizare și gradul de deschidere al economiei – indicatorii aferenți României fiind nefavorabili în cazul celor trei variabile. Trebuie menționat în plus că metodologia actuală de calcul a indicatorului de eficienţă a colectării TVA, deși ia în considerare impactul cotelor reduse de TVA, nu îl include şi 34 Aizenmann J., Jinjarak Y, “The Collection Efficiency of the Value Added Tax: Theory and International Evidence”, National Bureau of Economic Research Working Paper no. 11539, August 2005. 52 pe cel al altor componente ale PIB care sunt supuse TVA (o parte a consumului intermediar şi a formării brute de capital fix în cazul neplătitorilor de TVA care nu au drept de deducere). Veniturile colectate din accize au însumat 26,96 Graficul 8: Venituri din accize în anul 2016 mld. lei (3,54% din PIB) în anul 2016, nivel (mld. lei) inferior estimărilor avute în vedere la fundamentarea proiectului de buget (cu 425,4 mil. lei), prima rectificare modificând estimările pentru acest agregat bugetar la 27,6 mld. lei, respectiv cu 180 mil. lei mai mult față de bugetul inițial, nivel menținut și la cea de-a doua rectificare bugetară. Reevaluarea s-a datorat 27,40 27,60 27,60 27,00 depășirii programului de încasări din primul semestru al anului 2016 cu 256 mil. lei, pe seama evoluției peste așteptările inițiale a consumului privat, a cărui dinamică în termeni reali a fost modificată în sens ascendent (cu 1,6 pp) în Program inițial Prima rectificare A doua Execuția rectificare prognoza de primăvară a CNP comparativ cu Fără scheme de compensare momentul fundamentării proiectului de buget. La nivelul întregului an 2016 creșterea reală a Sursa: MFP consumului privat a fost de 7,3%, superioară cu 2,9 pp estimărilor inițiale ceea ce, coroborat cu nerealizarea veniturilor din accize comparativ cu nivelul din programul inițial (cu -1,6%), ar putea indica o pierdere de eficiență în ceea ce privește colectarea acestei categorii de venituri. Este adevărat că, potrivit MFP, a existat o pierdere de venituri din accize în ultima lună a anului 2016 (respectiv o pierdere de venituri comparativ cu scenariul de bază de circa 427 mil. lei) explicată de optimizarea fiscală a operatorilor economici în contextul reducerii accizelor la produsele energetice de la 1 ianuarie 2017. Însă, pe ansamblul anului 2016, pierderea de venituri comparativ cu ceea ce ar fi trebuit să se încaseze ținând cont de evoluția peste așteptări a consumului privat, precum și de impactul modificărilor legislative în cazul anumitor categorii de accize începând cu 1 ianuarie 2016 este mult mai ridicată (circa 1,03 mld. lei), ceea ce, chiar și în contextul acceptării explicației privind evoluția acestui agregat bugetar din ultima lună a anului trecut, sugerează o eficiență a colectării mai redusă în comparație cu anul 2015 (respectiv o pierdere de venituri din accize de circa 600 mil. lei). Față de anul precedent, nivelul veniturilor colectate din accize a fost cu 3,6% sau cu 939 mil. lei mai mare, această evoluție fiind însă net inferioară avansului înregistrat de consumul privat (+7,3%) sau a creșterii comerțului cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate de 11,3% (cu efect favorabil asupra încasărilor din accize la combustibili). Impactul 53 negativ al măsurilor privind reașezarea35 nivelurilor accizelor pentru alcool și băuturile alcoolice (impact negativ estimat de Guvern la 312,5 mil. lei) și al eliminării din sfera de impozitare din punct de vedere al accizelor a categoriei „alte produse accizabile” (cafea și produse de lux, cu un impact estimat la -72 mil. lei) a fost practic compensat de majorarea nivelului accizelor pentru produsele din tutun cu 4,5% (impact pozitiv evaluat la circa 456 mil. lei) și de introducerea în sfera de impozitare din punct de vedere al accizelor nearmonizate a țigaretelor electronice și a produselor din tutun încălzit. III.3.2. Impozite directe Încasările din impozitul pe profit în standarde Graficul 9: Venituri din impozitul pe profit cash, în cuantum de 15,4 mld. lei, nete de în anul 2016 (mld. lei) impactul schemelor de compensare implementate (în sumă de 65 mil. lei), au 0,06 înregistrat o majorare importantă de 11,5% în 2016 comparativ cu 2015 (+1,58 mld. lei), fiind superioare și estimărilor din bugetul inițial (cu 1 mld. lei, respectiv +6,9%), creșterea acestora 15,44 15,36 15,38 fiind determinată de o evoluție mai bună a 14,38 încasărilor de la agenții economici nefinanciari (+13,87%) favorizată și de reducerea insolvențelor36, contrabalansată însă parțial de Program iniţial Prima A doua Execuţia scăderea impozitului pe profit colectat de la rectificare rectificare băncile comerciale (-41,48%). Fără scheme de compensare Execuţie swap O măsură discreționară ce a afectat negativ în- Sursa: MFP casările din impozitul pe profit la nivelul anului 2016 a fost reprezentată de introducerea sistemului de cote de impozitare diferențiate pentru microîntreprinderi între 1% și 3% din veniturile totale, în funcție de numărul de salariați, comparativ cu 3% anterior. Mai mult, plafonul 35 Reducerea accizei pentru băuturile alcoolice cu 30%, de la circa 1000 euro/hl alcool pur la aproximativ 700 euro/hl alcool pur. 36 Conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului, numărul de companii intrate în insolvență în anul 2016 a fost cu 18,48% mai mic față de anul 2015 (8.371 companii în 2016 față de 10.269 companii în 2015). În același timp, numărul de companii înmatriculate în 2016 (105.982) a scăzut cu 6,35% față de anul 2015. Rata insolvenței calculată ca raport între numărul de companii intrate în insolvență și numărul de persoane juridice active a scăzut de la 1,33% în 2015 la 1,03% în 2016. 54 de venituri până la care o firmă este considerată microîntreprindere a fost majorat de la echivalentul în lei a 65.000 de euro la 100.000 de euro, impactul acestor două măsuri fiind estimat de MFP la circa -300 mil. lei. Alte două măsuri, cu impact mai redus însă, au fost reprezentate de extinderea activelor eligibile pentru aplicarea schemei privind scutirea profitului reinvestit (-56 mil. lei) și revizuirea regimului veniturilor din dividende primite de la persoane juridice române prin neimpozitarea dividendelor primite de la o persoană juridică română (-57 mil. lei). În total, măsurile de politică fiscală adoptate în anul 2016 în legătură cu impozitul pe profit au însumat un impact negativ de 413 mil. lei. Nivelul indicelui de eficiență a colectării aferent impozitului pe profit (calculat conform metodologiei ESA 2010) a înregistrat o reducere semnificativă în perioada 2009-2012, ecart care nu a fost recuperat până în prezent, Graficul 10 sugerând o legătură directă între gradul de eficiență a colectării și poziția ciclică a economiei. Odată cu reluarea creșterii economice în anul 2011, indicatorul de eficiență a consemnat o relativă stabilizare, urmată apoi de o tendință de creștere, nivelul asociat anului 2016 fiind cel mai ridicat din 2010 până în prezent. Dacă în termeni cash dinamica încasărilor din impozitul pe profit a fost de +11,5% în anul 2016 comparativ cu anul 2015, conform metodologiei ESA 2010, acestea au avansat cu 9,4%, remarcându-se o creștere a indicelui de eficiență a taxării la nivelul anului 2016, ca urmare a faptului că veniturile din impozitul pe profit au evoluat într-un ritm superior celui aferent bazei macroeconomice relevante (excedent brut din exploatare, +6,9%), elasticitatea acestui agregat în funcție de baza macroeconomică fiind una ridicată, respectiv 1,4 (elasticitatea relativ la PIB este de 1,3). Însă, elasticitatea observată este mai mică decât cea estimată de CE la finele anului 2014 la un nivel de 1,81, dar acest lucru poate fi explicat și de măsurile de politică fiscală adoptate între timp (neimpozitarea profitului reinvestit etc). Ca procent în PIB, încasările din impozitul pe profit conform ESA 2010, se situează la un nivel de 2,01%, înregistrându-se astfel o ușoară majorare de 0,04 pp din PIB relativ la anul precedent. 55  Graficul 10: Evoluția cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficienţă a colectării aferente impozitului pe profit în România 6,00 0,30 0,28 0,28 5,50 0,26 5,00 0,23 0,24 0,22 4,50 0,21 0,21 0,21 0,22 4,00 0,19 0,19 0,20 0,18 3,50 0,16 3,00 3,60 3,52 0,14 3,30 2,50 0,12 3,02 4,49 3,36 3,35 3,03 2,00