Raportul anual al Consiliului fiscal

investițiilor noi din companiile de stat68 a marcat o scădere drastică până la nivelul de 0,45%, după ce în perioada 2014-2015 se stabilizase în jurul valorii de 4,5%. Acest lucru este confirmat de recentele dovezi empirice, care sugerează că ineficiența cheltuielilor publice poate conduce la o supraestimare a capitalului social efectiv. Rezultatele slabe ale întreprinderilor de stat, care sunt principalii furnizori de infrastructură în aceste domenii, se apreciază ca fiind deosebit de îngrijorătoare69, iar starea proastă a infrastructurii este responsabilă de eficiența scăzută70 cu care România poate livra mărfurile sale și conecta producătorii cu consumatorii, comparativ cu principalii săi parteneri comerciali. Acest fapt este susținut de datele statistice publicate de Eurostat, dacă avem în vedere clasarea României pe al doilea loc între statele membre UE, după Estonia din perspectiva ponderii investițiilor publice în PIB (media pe ultimii 10 ani), respectiv, pe primul loc în ce privește media ponderii investițiilor publice în veniturile bugetare totale în același interval de timp, în timp ce calitatea infrastructurii ne plasează pe ultima poziție în cadrul aceluiași

grup de țări. În Graficul 30 se prezintă, pentru toate statele membre UE, corelația dintre nivelul mediei ultimilor 10 ani a ponderii cheltuielilor de investiții în PIB și indicele de eficiență al infrastructurii71. Țările sunt grupate în funcție de mediana raportului dintre ponderea cheltuielilor de investiții din PIB în perioada 2008-2017 și indicele de eficiență al infrastructurii în anul 2017, în țări cu acest raport peste mediană (caracterizate prin o eficiență ridicată a cheltuielilor de investiții în raport cu calitatea infrastructurii rezultate și reprezentate în albastru), respectiv, în țări cu un raport egal sau inferior medianei, fiind caracterizate prin o eficiență mai redusă a cheltuielilor de investiții în raport cu calitatea infrastructurii (reprezentate în roșu). Se remarcă plasarea României în acest ultim grup de țări pe o poziție ce sugerează că, din această perspectivă, cheltuielile de investiții raportate la calitatea infrastructurii au cea mai mică eficiență din UE. Astfel, conform Raportului Competitivității Globale 2017-2018, România este pe locul 10372 (din 137 ţări) în ceea ce priveşte calitatea globală a infrastructurii, respectiv pe locul 120/13773 privind

calitatea drumurilor. Comparativ cu evaluarea din anul anterior, per ansamblu, România a continuat și în anul 2017 să înregistreze un regres privind indicatorii ce compun pilonul Infrastructură, dovedindu-și incapacitatea de a cheltui în mod adecvat fondurile destinate investiţiilor publice. Pentru comparabilitate cu situația altor ţări din NSM10, Estonia care în anul 2017 era singura țară poziționată înaintea României din perspectiva ponderii investițiilor publice

68 http://consiliulfiscal.ro/SOE%202016.pdf. 69 http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/country_focus/2015/pdf/cf_vol12_issue1_en.pdf. 70 Măsurată prin indicele de performanță pentru serviciile de logistică (IPL), care, conform Raportului IPL elaborat de BM este mult sub cea a Germaniei, Italiei și Franței (pentru anul 2016, Raportul se face o data la 2 ani). Astfel, comparativ cu raportul precedent, România a coborât în clasamentul IPL 20 de poziții din anul 2014, în anul 2016 fiind pe locul 60, în timp ce cu Germania ocupa locul 1, Franța 16 și Italia 21. 71 Este preluat din ediția 2017-2018 a Raportului Competitivităţii Globale. 72

Un regres comparativ cu evaluarea din Raportului Competitivităţii Globale 2016-2017 (locul 99/138). 73 În ușoară îmbunătățire comparativ cu Raportul din anul precedent, in care ocupa poziţia 128/138.

90