Raportul anual al Consiliului fiscal

transferurilor de natura investițiilor (-0,8 mld. lei). Astfel, exceptând creșterea alocărilor pentru armată (în baza angajamentului asumat de România în cadrul NATO privind alocarea unui buget reprezentând 2% din PIB pentru apărare), prin construcția bugetului aferent anului 2017, similar anilor 2013-2016, s-a prevăzut alocarea unei ponderi mai mari finanţării din surse externe (o creştere a absorbţiei fondurilor UE provenite din noul cadru financiar 2014-2020) în total cheltuieli de investiţii, respectiv reducerea ponderii surselor interne (cheltuieli de capital), eliberându-se astfel resurse care pot fi utilizate pentru construirea de spațiu fiscal sau în alte scopuri, o abordare corectă şi binevenită în opinia Consiliului fiscal.

Cu toate acestea, planul privind creşterea investiţiilor prin substituirea cheltuielilor de capital cu fonduri europene nerambursabile nu a funcţionat nici în anul 2017, remarcându-se o deviație majoră de la estimarea inițială și de o amplitudine mult crescută comparativ cu situaţia din anul anterior, cheltuielile de investiții fiind cu 12,7 mld. lei sub suma prevăzută în propunerea de buget (respectiv, cu 1,48% din PIB), comparativ cu o abatere de 8,1 mld. lei (respectiv de 1,07% din PIB) în anul 2016. Această evoluție s-a datorat atât nematerializării prognozei de cheltuieli aferentă proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente noului cadru financiar 2014- 2020, la care diferența dintre valoarea din execuţie și planul bugetat iniţial a fost de -5,04 mld. lei, respectiv, de -0,59% din PIB, cât, mai ales nerealizării alocărilor din sursele interne de finanțare, în special cheltuielile de capital, cu 6 mld, lei sub nivelul bugetat inițial (respectiv, cu 0,81% din PIB). Dacă analizăm evoluția raportului cheltuieli de capital/proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile pentru finanțarea cheltuielilor de investiții, se constată

continuarea trendului de creștere a acestui raport de la 232% în 2016 la 238% în 2017 (inversând tendința de diminuare a acestui raport din perioada 2010-2015, cu un minim atins în anul 201564 de 74%), dovedind inabilitatea autorităților române de a atrage sumele alocate de UE pentru finanțarea programelor de investiții publice.

Şi în anul 2017, evoluţia trimestrială a cheltuielilor de investiții indică o concentrare a acestora în ultimul trimestru (54,7% din total an), ceea ce pune sub semnul întrebării eficienţa procesului de programare bugetară atât din punct de vedere al modalităţii de gestionare a proiectelor de investiţii, cât şi din punct de vedere al stabilirii importanței și utilităţii acestora. Practic, în ultimul trimestru s-a cheltuit de 3,6 ori mai mult decât media celor trei trimestre anterioare, ceea ce pune în evidenţă deficienţe serioase în procesul de programare bugetară al acestui agregat bugetar care, în mod sistematic, prezintă o volatilitate extrem de ridicată a distribuției trimestriale a cheltuielilor programate raportate la cele efective. Din perspectiva evoluţiei ponderii cheltuielilor de investiții trimestriale în total execuţie, aceasta a fluctuat între 6,3% în primul trimestru și 22,8% în al treilea trimestru (cu 16,2% în trimestrul al doilea), atingând 54,7% în ultimul trimestru al

64 În condițiile în care acest an a reprezentat un maxim al absorbției de fonduri UE, fiind termenul limită pentru atragerea fondurilor europene aferente exerciţiului financiar 2007-2013.

86