Raportul anual al Consiliului fiscal

III.4. Cheltuielile bugetare Cheltuielile bugetare, nete de impactul schemelor de compensare (în sumă de 1,21 mld. lei), au înregistrat un avans de 13,8% față de anul precedent (+33,4 mld. lei), atingând la finalul anului 2017 un nivel de 274,9 mld. lei. În contextul unei creșteri pozitive semnificative înregistrate la nivelul PIB nominal (+12,6%), ponderea acestora în PIB s-a majorat cu 0,35 pp, respectiv de la 31,67% din PIB la 32,02% din PIB Agregatele de cheltuieli care au înregistrat o dinamică semnificativ superioară mediei au fost reprezentate de proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile52 (+89,7%), alte cheltuieli (+31,4%), cheltuieli de personal (+22%), în timp ce rate de creștere semnificativ inferioare mediei au înregistrat agregatele: transferuri între unități ale administrației publice (-78,5%), subvenții (-6,1%) și bunuri și servicii (-0,7%), cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă (-31,1%). Majorarea cu 0,35 pp a ponderii cheltuielilor totale în PIB s-a realizat în contextul majorării substanțiale a celor aferente proiectelor cu

finanțare din fonduri externe nerambursabile (+0,93 pp) 53 , precum și cheltuielilor de personal (+0,63 pp) determinată de creșterile salariale susținute operate în sectorul bugetar. Aceste majorări au compensat reducerile cheltuielilor cu bunuri și servicii (-0,63 pp din PIB), a celor de capital (-0,23 pp din PIB) și a subvențiilor (-0,14 pp din PIB).

Dacă ne raportăm la programul anunțat prin proiectul de buget pe anul 2017, cheltuielile au fost mai scăzute cu circa 2,4 mld. lei, respectiv cu -0,27 pp din PIB, în principal ca urmare a nerealizării față de program a proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare și a cheltuielilor cu bunuri și servicii (cu câte -0,64 pp din PIB), a dobânzilor (-0,11 pp din PIB), contribuții pozitive revenind agregatelor cheltuieli de personal (+0,67 pp din PIB) și de asistență socială (+0,48 pp din PIB). În esență, dincolo de sumele aferente proiectelor finanțate din fonduri

52 Pe parcursul acestui subcapitol, sumele aferente proiectelor din fonduri UE sunt cumulate pentru exercițiile financiare 2007-2013 și 2014-2020. Strict pentru exercițiul 2014-2020 creșterea este de aproape 2 ori comparativ cu anul anterior, dar în contextul unui start extrem de lent al absorbției de fonduri UE aferente acestui exercițiu financiar in 2016, dar și al includerii în anul 2017 a unor sume aferente agriculturii mai mari de 4 ori comparativ cu anul anterior. Astfel, din totalul de aproximativ 22 mld. lei al acestei categorii de venituri bugetare, doar 9,6 mld lei reprezintă fonduri structurale, diferența fiind constituită din fonduri europene alocate plăților pentru agricultură (circa 12 mld. lei) și din sume destinate prefinanțării proiectelor sectorului neguvernamental în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene, în baza art. 10 din OUG nr. 40/2015 (0,4 mld. lei). 53 Comparabilitatea cu anul anterior trebuie făcută cu prudență, deoarece trendul ascendent al sumelor

primite de la UE maschează exclusiv majorarea substanțială a sumelor primite pentru agricultură care doar tranzitează bugetul general consolidat (pentru detalii, a se vedea Caseta 1, cap. III.4.3 Cheltuieli de investiții publice). Exclusiv pentru fonduri structurale aferente exercițiului 2014-2020, majorarea este de +0,73 pp din PIB.

65