Raportul anual al Consiliului fiscal

Prin comparație cu gradul de eficiență a taxării în cazul TVA la nivelul anului 2017, aferent grupului noilor state membre UE din Europa Centrală și de Est (NSM ECE), valoarea de 0,743 înregistrată de România, este semnificativ inferioară celei înregistrate în Estonia (0,98), Slovenia (0,94), Ungaria (0,93), Bulgaria (0,89) și Republica Cehă (0,86). Astfel, România a colectat din venituri aferente TVA 6,2% din PIB în anul 2017 (execuție ESA 2010), față de 9,5% din PIB în Ungaria, 9,3% din PIB în Bulgaria și Estonia, 8% din PIB în Slovenia și 7,7% din PIB în Republica Cehă. Totodată, cotele medii ponderate de TVA din aceste țări erau de 20,7% în Ungaria, 18,8% în Republica Cehă, 18,6% în Estonia, 17% în Bulgaria și 16,3% în Slovenia, în timp ce România a înregistrat o cotă medie ponderată de doar 14,1%. În clasamentul eficienței taxării, țara noastră a rămas și în 2017 pe poziția a opta, singurele state care au avut o eficiență mai redusă a taxării conform metodologiei de studiu prezentate fiind Letonia și Lituania. Pe de altă parte, ca o consecință directă a scăderii cu 5 pp a cotei standard de TVA (de la 24% la 19%), începând cu anul 2016 România are cea mai

redusă cotă medie ponderată de TVA comparativ cu celelalte state NSM ECE, situându-se cu circa 2 pp în urma penultimei clasate, Slovenia.

Clasamentul indicelui de eficiență a taxării trebuie interpretat și prin prisma diferențelor structurale dintre economiile analizate, având în vedere că procentul mai ridicat al populației din mediul rural din România se reflectă într-o pondere mai ridicată a componentei de autoconsum și piață țărănească (netaxabilă), cu impact asupra valorii acestui indice, așa cum rezultă din Graficul 6. În acest sens, concluzia unui studiu realizat de Aizenman și Jinjarak (2005) 44, care a examinat un panel de 44 de țări în perioada 1970-1999, a fost că eficiența colectării TVA este invers proporțională cu ponderea în PIB a agriculturii și direct proporțională cu gradul de urbanizare și gradul de deschidere al economiei – cele trei variabile având o influență nefavorabilă în cazul României. Totodată, trebuie menționat că metodologia actuală de calcul a indicelui de eficiență a taxării, deși ia în considerare impactul cotelor reduse de TVA, nu îl include și pe cel al altor componente ale PIB care sunt supuse TVA (o parte a consumului intermediar și a formării brute de capital fix în cazul neplătitorilor de TVA care nu au drept de deducere).

43 În Tabelul 6, pentru comparabilitate, se folosește aceeași bază de impozitare pentru toate țările, respectiv consumul final al gospodăriilor populației și al IFSLSG, inclusiv autoconsumul populației. 44 Aizenmann J., Jinjarak Y, “The Collection Efficiency of the Value Added Tax: Theory and International Evidence”, National Bureau of Economic Research Working Paper no. 11539, August 2005.

51