Raportul anual al Consiliului fiscal

recesiune (o experiență prin care România a trecut în perioada 2010-2013). Mai mult, literatura economică recentă 25 identifică niveluri semnificativ mai ridicate ale multiplicatorilor fiscali în perioada de recesiune și valori reduse în perioada de expansiune, ceea ce înseamnă că beneficiile în materie de creștere economică suplimentară pe termen scurt ca urmare a unei relaxări fiscale pro-ciclice sunt excedate de costurile generate de o inevitabilă consolidare fiscală în faza descendentă a ciclului economic. În plus, Consiliul fiscal consideră că menținerea ori înscrierea pe o traiectorie chiar și moderată de creștere a raportului datorie publică/PIB în contextul unei perioade de avânt economic maschează acumularea unor vulnerabilități care se vor materializa într-o (inevitabilă) viitoare fază descendentă a ciclului economic. De notat că, în cazul României, se manifestă o constrângere suplimentară, legată de dimensiunea relativ ridicată a datoriei publice raportat la cea a sectorului financiar intern, implicând o capacitate limitată de absorbție de către acesta a unui stoc suplimentar de datorie publică, expunerea față de sectorul

guvernamental raportată la totalul activelor în cazul băncilor locale (principalul deținător de datorie publică pe piața internă) fiind printre cele mai ridicate din UE. De altfel, în raportul de țară 26 , CE avertizează România ca prezentând mari riscuri privind sustenabilitatea datoriei pe termen mediu, fiind una dintre puținele țări din UE în care se estimează că datoria va crește până în 2028, având și cea mai mare rată de creștere dintre statele membre. Calculele au fost făcute în ipoteza păstrării politicilor actuale, caracterizate de menținerea unor valori mari ale deficitului bugetar și deficitului primar structural și în contextul creșterii costurilor legate de îmbătrânirea populației, ponderea datoriei în PIB se va înscrie pe o traiectorie ascendentă, până în 2028 depășind valoarea de referință de 60 % prevăzută în tratat. Recomandările făcute României de către CE vizează un efort fiscal-bugetar consistent începând cu anul 2018, în conformitate cu cerințele componentei preventive a Pactului de stabilitate şi de creștere şi asigurarea aplicării integrale a cadrului fiscal-bugetar bazat pe reguli.

Evoluția principalelor agregate bugetare pe parcursul anului 2016 în standarde cash este prezentată în Tabelul 3.

25 Auerbach, A. și Y. Gorodnichenko,” Fiscal Multipliers in Recession and Expansion”, NBER Working Paper 17447, September 2011. 26 Raportul de țară din 2018 privind România, https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2018-european- semester-country-report-romania-ro.pdf

35