Raportul anual al Consiliului fiscal

prin majorarea cheltuielilor curente, concomitent cu reducerea celor de investiții. Principalele categorii de cheltuieli care au suferit modificări comparativ cu estimările primei rectificări bugetare, au fost reprezentate de: cheltuieli cu asistență socială (+1,39 mld. lei, în contextul bugetării insuficiente raportat la execuția pe primele 10 luni a unor drepturi de asistență socială și a pensiilor militare de stat), cheltuieli de personal (+0,63 mld. lei, în contextul sub-bugetării sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești privind acordarea unor drepturi de natură salarială), bunuri și servicii (+0,45 mld. lei, în linie cu execuția la 10 luni), fondul de rezervă (+0,34 mld. lei, prin derogare23 de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice care reglementează utilizarea acestui fond). Cheltuielile de investiții au fost diminuate cu 1,77 mld. lei24, din care, la nivelul proiectelor cu finanțare din surse interne cu -2,44 mld. lei (în principal, cheltuielile de capital), simultan cu o majorare cu +0,7 mld. lei a cheltuielile aferente proiectelor cu finanțare de la UE. Cheltuielile suplimentare nu au survenit ca urmare a unor măsuri

legislative noi, ci sub-bugetării la nivelul bugetului de stat a cheltuielilor aferente pensiilor militare, a alocațiilor de stat pentru copii, iar la nivelul bugetelor locale, a cheltuielilor prilejuite de plata indemnizațiilor persoanelor cu handicap care renunță la însoțitor și a sistemului de protecție a copilului.

În ceea ce privește relevanța regulilor bugetare și angajamentul față de respectarea disciplinei fiscale, se poate aprecia că, de la elaborarea LRFB în anul 2010 și până în prezent, regulile fiscale naționale au exercitat o constrângere slabă asupra decidenților de politici fiscal bugetare, ceea ce a determinat:

• - nerespectarea plafoanelor anuale stabilite pentru deficitul BGC, deficitul primar,

cheltuielile totale și cele de personal, acestea fiind frecvent încălcate ex-post;

• - încălcarea frecventă a interdicției privind majorarea cheltuielilor totale și a celor de

personal cu prilejul rectificărilor bugetare;

• - Strategia fiscal-bugetară nu a fost elaborată la timp (31 iulie);
• - de regulă, măsurile de reducere a impozitelor și taxelor nu sunt însoțite de măsuri

coerente de compensare (cum ar fi creșterea bazei de impozitare/majorarea altor categorii de impozite şi taxe sau reducerea cheltuielilor);

• - regula privind deficitul structural (obiectiv pe termen mediu de -1% din PIB) a fost

încălcată începând din anul 2016.

23 Aceasta se referă la posibilitatea alocării unor sume din acest fond pentru plata drepturilor de asistență socială, a contribuției naționale și a cheltuielilor neeligibile pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, a subvențiilor pentru sprijinirea producătorilor agricoli, etc., deci cheltuieli care nu pot fi clasificate drept „urgente sau neprevăzute”. 24 Nivelul anual estimat prin cea de a doua rectificare este inferior cu 8,3% celui din anul anterior, în condițiile în care bugetul inițial prevedea o majorare cu 33% a acestor cheltuieli în 2017 comparativ cu 2016.

33