Document colectat · Rapoarte ale Consiliului Fiscal
Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2017
- Instituția sau publicația sursă
- Rapoarte ale Consiliului Fiscal
- Data preluării
- 26.09.2026 18:23
- Dimensiunea materialului
- 652,4 KB
Conținutul disponibil în colecție
Textul documentului
INS
30
În urma analizei principalilor indicatori economico-financiari ai companiilor de stat și private din
sectorul nefinanciar, se poate concluziona că ritmul ridicat al creșterii economice din România în
anul 2017 a favorizat înregistrarea unor evoluții pozitive nu doar în sectorul public, ci la nivelul
întregii economii. Astfel, pe ansamblu, companiile analizate au înregistrat creșteri importante ale
veniturilor totale, ale rezultatului din exploatare și ale rezultatului net, concretizate în majorarea
productivității muncii și în îmbunătățirea ratelor de rentabilitate ale capitalurilor proprii și ale
activelor. Cu toate acestea, ecartul de rentabilitate dintre companiile de stat și firmele din
sectorul privat a rămas unul semnificativ, reflectând capacitatea mai redusă de gestionare
eficientă a resurselor în sectorul public. Rezultatele principalilor indicatori de risc nu au evidențiat
probleme presante cu privire la „sănătatea” firmelor din sectorul public, evoluția lichidității și a
solvabilității fiind una favorabilă, cu respectarea valorilor recomandate în literatura de
specialitate. În ceea ce privește rata investițiilor noi, se remarcă revirimentul înregistrat de
companiile de stat, însă indicatorul continuă să fie caracterizat de o volatilitate ridicată, specifică
întregului interval analizat. Pe de altă parte, rata investițiilor noi din companiile private a avut un
parcurs relativ stabil în ultimii ani, păstrându-se în permanență la un nivel superior companiilor
publice.
Însă, așa cum s-a evidențiat și în analizele anterioare, nivelul de performanță financiară nu este
uniform distribuit la nivelul companiilor de stat, existând unele companii deosebit de profitabile
care influențează favorabil media întregului sector, dar și numeroase companii cu probleme, atât
prin prisma arieratelor, cât și a profitabilității. Astfel, eliminând impactul celor mai performante
5 companii din perspectiva profitului net obținut, se constată un nivel semnificativ mai redus al
majorității indicatorilor analizați, însă evoluția din ultimii ani se înscrie pe un trend de
îmbunătățire care în 2017 s-a concretizat prin trecerea profitului net agregat în teritoriu pozitiv.
Totuși, pentru atingerea unor performanțe financiare solide apreciem că este necesară
depunerea unor eforturi suplimentare pentru sporirea eficienței majorității companiilor de stat.
În ceea ce privește disciplina financiară a societăților din sectorul public, după o ușoară sincopă
pe parcursul anului 2016, în 2017 arieratele și-au reluat traiectoria descrescătoare, atingând cea
mai redusă pondere în PIB din intervalul analizat. Cu toate acestea, trebuie menționat că
ponderea arieratelor companiilor de stat în total arierate rămâne în continuare semnificativ
superioară contribuției acestor companii la activitatea economică.
În perioada post-criză îmbunătățirea performanței economico-financiare a întreprinderilor de
stat a fost favorizată și de reformele legislative concretizate prin intrarea în vigoare a Ordonanței
de Urgență nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Însă,
implementarea în anul 2018 a amendamentelor aduse acesteia în perioada 2016-2017 prin
excluderea unui număr semnificativ de companii şi instituții de sub incidența OUG nr. 109/2011
reprezintă un regres semnificativ, desființându-se de facto funcționalitatea practicilor de
31
guvernanță corporativă în majoritatea întreprinderilor de stat. Astfel, prin diminuarea
angajamentului față de principiile de guvernanță corporativă bazate pe profesionalism,
integritate, transparență și responsabilitate care pot asigura creșterea valorii companiilor de stat
pe termen mediu și lung există riscul ca progresele înregistrate în ultimii ani să fie inversate în
perioada imediat următoare.
32
← Înapoi la începutul extrasului
Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.
Identificarea exactă a documentului colectat
Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.
22bf52b1ed2971e9b98cc4cddbc0c890528727c1c0f38d3df770bacbdd8ed8dc