Impactul modificării regimului de impozitare a câștigurilor firmelor din România în perioada 2015-2018

e de natură să sugereze un impact favorabil al modificării regimului de impozitare asupra acestora. Considerând diferența de 4,48 pp în ceea ce privește reducerea cotei efective de impozitare a profiturilor comparativ cu firmele plătitoare de impozit pe profit și aplicând-o profiturilor brute înregistrate efectiv în anul 2017 se poate aprecia că pierderea de venituri la nivelul bugetului general consolidat a fost de circa 250 mil. lei. În structura încasărilor bugetare, pierderea de venituri poate fi asociată unui minus de circa 450 mil. lei la nivelul încasărilor din impozitul pe profit concomitent cu încasări suplimentare din nou-introdusul impozit specific de aproximativ 200 mil. lei. Trebuie menționat și faptul că, atunci când a fost introdus impozitul specific, nu se estima că introducerea acestuia va genera un impact negativ la nivelul încasărilor bugetare. Pe parcursul anului 2017, evoluția încasărilor din impozitul pe profit a ridicat numeroase semne de întrebare ca urmare a faptului că, deși evoluția PIB a fost una puternic ascendentă, sumele colectate au însumat doar 14,69 mld. lei., respectiv cu circa 5% mai puțin decât în anul 2016, fiind totodată cu 2 mld. lei mai reduse decât cele din proiecția bugetară inițială. Analiza de mai sus sugerează că explicația acestor evoluții ține și de impactul măsurilor de politică fiscală adoptate, calculele indicând un minus cumulat de circa 1,7-2,2 mld. lei la nivelul încasărilor din impozitul pe profit, compensat doar parțial de o majorare de circa 0,5 mld. lei la nivelul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor și una de circa 100 mil. lei la nivelul impozitului specific8. Din minusul estimat de aproximativ 1,7-2,2 mld. lei la nivelul încasărilor din impozitul pe profit, se poate aprecia că doar circa 1 mld. lei a fost considerat în construcția bugetară inițială. 8 Deși incasările din impozitul specific aferente anului 2017 au fost estimate la circa 200 de mil. lei, având în vedere încasarea acestuia în luna următoare semestrului pentru care este calculat execuția bugetară cash aferentă anului 2017 include doar jumătate din această sumă. 43 În anul 2018 a devenit operabilă o nouă majorare a plafonului anual de venituri până la care o firmă este considerată microîntreprindere de la echivalentul în lei a 500.000 de euro în anul 2017 la echivalentul în lei a 1.000.000 de euro. Tabelul 19: Date financiare ale companiilor cu venituri din exploatare anuale cuprinse în intervalul 500.000- 1.000.000 euro în anul 2017 (mil. lei) și modificarea relativă față de anul anterior Număr salariați Indicator Total 0 >0 22.196 1.132 21.064 Număr companii (3,1%) (0,4%) (3,3%) 806,9 43,1 763,8 Impozit pe profit (cont 691) (-21,3%) (-28,6%) (-20,8%) Impozitul pe venitul microîntreprinderilor 134,9 9,0 125,8 (cont 698) (1560,5%) (624,3%) (1730%) 941,8 52,1 889,7 Total impozite (cont 691+cont 698) (-8,8%) (-15,5%) (-8,4%) 7.693,0 461,0 7.232,0 Profit brut pozitiv total (11,7%) (4,4%) (12,2%) 71.844,4 3.627,0 68.217,4 Venituri totale din exploatare (3,3%) (1,3%) (3,5%) Sursa: calcule CF pe baza datelor din situațiile financiare transmise MFP de către agenții economici din sectorul nefinanciar În anul 2017, înainte de majorarea plafonului, ponderea impozitelor pe câștiguri colectate în veniturile de exploatare a fost de 1,31% pentru această categorie de companii și este de așteptat ca aceasta să scadă sub 1%, în condițiile în care firmele pot opta să plătească impozit pe profit în caz că această variantă le avantajează. Extrapolând pentru anul 2018 dinamicile înregistrate efectiv de indicatorii relevanți în anul 2017 – respectiv profit brut pozitiv și venituri din exploatare - încasările bugetare din impozitarea câștigurilor acestei categorii de firme s-ar plasa în jurul valorii de 1,05 mld. lei în timp ce din aplicarea unei cote de 1% asupra veniturilor ar rezulta încasări bugetare de circa 800 mil. lei. Astfel, impactul bugetar al majorării plafonului din anul 2018 ar fi de circa -250 mil. lei, compus dintr-un minus de circa 900 mil. lei la nivelul impozitului pe profit și un plus de circa 650 mil. lei la nivelul impozitului pe venitul microîntreprinderilor. În practică, din cauza tranziției de la un sistem de impozitare la celălalt precum și a diferenței între momentul declarării și momentul plății impozitului impactul va fi resimțit treptat în intervalul 2018-2019. 44 Impactul bugetar al măsurilor de politică fiscală care au modificat regimul de impozitare a câștigurilor firmelor în perioada analizată este sintetizat în Tabelul 20, atât separat pe categorii de impozite cât și la nivelul bugetului general consolidat: Tabelul 20: Impactul măsurilor de politică fiscală adoptate în perioada 2015-2018 asupra încasărilor bugetului general consolidat Impozit pe veniturile Total Buget Impozit pe Anul Măsuri de politică fiscală microîntreprind General profit erilor și impozit consolidat specific Diferențiere cotă de impunere în funcție de - -230 -230 2016 numărul de angajați Majorare plafon venituri anuale la 100.000 euro [-100;-200] 50 [-50;-150] Reducerea numărului cotelor de impunere la două - -115 -115 [-1.250;- 2017 Majorare plafon venituri anuale la 500.000 euro 700 [-550;-1050] 1.750] Introducere impozit specific -450 200 -250 2018 Majorare plafon venituri anuale la 1.000.000 euro -900 650 -250 Sursa: calcule CF pe baza datelor din execuțiile bugetare anuale precum și a celor din situațiile financiare transmise MFP de către agenții economici din sectorul nefinanciar 45  VI. Concluzii În perioada 2015-2018 în România au avut loc schimbări legislative ample în ceea ce privește modalitatea de impozitare a câștigurilor firmelor care au modificat substanțial sfera de cuprindere a companiile încadrate în categoria microîntreprinderilor, rata de impozitare aplicată acestora și implicit încasările bugetare din această categorie de impozite. Astfel, plafonul de venituri anuale până la care o companie este inclusă în această categorie a fost majorat de peste 15 ori în perioada 2015-2018, ceea ce a echivalat cu o deplasare a impozitării către o așezare a acestora pe baza veniturilor în loc de profituri, iar cotele de impunere au fost diminuate, realizându-se o diferențiere în funcție de numărul de angajați. În plus, pentru firmele care își desfășoară activitatea în domeniul hoteluri, restaurante, cafenele a fost introdus un impozit specific care a înlocuit impozitul pe profit. Studiul de față a avut două obiective majore și anume identificarea impactului modificărilor legislative privind regimul de impozitare a câștigurilor firmelor atât asupra ratei impozitării acestora, cât și asupra încasărilor bugetare. În ceea ce privește rata de impozitare a câștigurilor suportată de firmele din România, punctul de pornire a fost reprezentat de anul 2015 atunci când firmele încadrate în categoria microîntreprinderilor care au înregistrat profit brut pozitiv erau caracterizate de o rată medie de impozitare a acestuia de 9,3% în timp ce în cazul firmelor plătitoare de impozit pe profit nivelul acestui indicator era de 15,1%. Astfel, la nivel agregat microîntreprinderile sunt avantaje comparativ cu firmele mai mari, cota de 3% aplicată veniturilor de la acel moment generând o impozitare mai redusă. Însă, acest avantaj nu este nicidecum distribuit uniform în rândul acestei categorii de firme. Analizând în structură microîntreprinderile, firmele dezavantajate cumulează 60% din veniturile totale aferente acestei categorii, din care 29 pp sunt realizate de firmele cu pierderi și 31 pp de firmele cu o rată a profitului inferioară nivelului de indiferență de 18,75%. În condițiile aplicării impozitării profiturilor și acestei categorii de firme, cu o cotă egală cu rata medie de taxare a profiturilor din perioada 2015-2016 de 14,65%, sumele plătite ar fi fost cu circa 18% mai ridicate sau cu aproximativ 140 mil. lei mai mari. În anul 2016, în urma modificărilor legislative, firmele încadrate în categoria microîntreprinderilor care au înregistrat profit brut pozitiv erau caracterizate de o rată medie de impozitare a acestuia de 6,2% în timp ce în cazul firmelor plătitoare de impozit pe profit nivelul acestui indicator era de 14,2%. Astfel, la nivel agregat avantajul regimului fiscal de care beneficiază microîntreprinderile este în creștere comparativ cu anul anterior, ca urmare a reducerii cotelor de impunere în funcție de numărul de angajați. Însă, din nou acest avantaj nu este distribuit uniform în rândul acestei categorii de firme. Analizând în structură 46 microîntreprinderile, firmele dezavantajate cumulează acum doar circa 41% din veniturile totale aferente acestei categorii, din care 26 pp sunt realizate de firmele cu pierderi și 15 pp de firmele cu o rată a profitului inferioară nivelului de indiferență de 6,25%. În condițiile aplicării impozitării profiturilor și acestei categorii de firme, cu o cotă egală cu rata medie de taxare a profiturilor din perioada 2015-2016 de 14,65%, sumele plătite ar fi fost cu circa 93% mai ridicate sau cu aproximativ 721 mil. lei mai mari. Însă, trebuie remarcat și faptul că, în cazul firmelor cu venituri anuale cuprinse între 65,000 și 100,000 de euro care acum devin microîntreprinderi, profiturile brute au avansat cu 87,7% în timp ce la nivelul întregii economii acestea au crescut cu aproximativ 15,7%, dinamicile aferente tuturor celorlalte grupe de firme fiind apropiate de dinamica la nivel agregat. Practic, în anul în care s-a trecut de la taxarea profiturilor la impozitarea veniturilor pentru această categorie de firme, profiturile au avansat spectaculos ceea ce este de natură să sugereze o scoatere la suprafață a profiturilor fără ca aceasta să genereze însă venituri bugetare suplimentare. În anul 2017, în urma modificărilor legislative, firmele încadrate în categoria microîntreprinderilor care au înregistrat profit brut pozitiv erau caracterizate de o rată medie de impozitare a acestuia de 5,6% în timp ce în cazul firmelor mari nivelul acestui indicator era de 13,5%. Astfel, la nivel agregat microîntreprinderile sunt din nou avantaje comparativ cu firmele mai mari însă acest avantaj nu este nicidecum distribuit uniform în rândul acestei categorii de firme. Analizând în structură microîntreprinderile, firmele dezavantajate cumulează 44% din veniturile totale aferente acestei categorii, din care 19 pp sunt realizate de firmele cu pierderi și 25 pp de firmele cu o rată a profitului inferioară nivelului de indiferență de 6,25%. În condițiile aplicării impozitării profiturilor și acestei categorii de firme, cu o cotă egală cu rata medie de taxare a profiturilor din perioada 2015-2016 de 14,65%, sumele plătite ar fi fost cu circa 122% mai ridicate sau cu aproximativ 2.183 mil. lei mai mari. Această diferență este explicată și de scoaterea la suprafață a profiturilor pentru firmele nou-încadrate în categoria microîntreprinderilor care au înregistrat un avans de 54,5%, net superior dinamicii de 16,6% înregistrată la nivelul întregii economii. Mai mult, în anul 2017 inclusiv rata de impozitare a câștigurilor companiilor mari s-a diminuat la 13,5% de la 14,2% în anul anterior, iar o cauză identificată a fost reprezentată de introducerea impozitul specific care a generat o taxare mai redusă a companiilor care au intrat sub incidența acestuia. Astfel, pe fondul majorării succesive a plafonului aplicat veniturilor microîntreprinderilor din perioada 2015-2017, circa 90% dintre firmele analizate au obținut venituri din exploatare care se încadrează în această limită (o extindere cu circa 25 pp sau peste 161 de mii de firme a dimensiunii eșantionului față de anul 2015), iar contribuția acestui segment la activitatea economică a cunoscut o creștere spectaculoasă: veniturile din exploatare agregate reprezintă 10,2% din total (față de 2,2% în anul 2015), iar profiturile brute pozitive 22,9% (față de 7,2% în anul 2015). Dublarea din anul 2018 a plafonului de venituri anuale până la care o firmă este 47 încadrată în categoria microîntreprindere va avea drept consecință o majorare și mai însemnată a acestor ponderi. Aprecierea costurilor și beneficiilor care decurg dintr-un sistem simplificat de impozitare a câștigurilor, cum este cel al veniturilor reprezintă o provocare pentru decidenți de politici economice. Pe de o parte, intenția de a diminua costurile ocazionate de raportările contabile și determinarea obligațiilor fiscale precum și pe cele legate de conformarea cu reglementările în vigoare pentru firmele mici și de a contrabalansa dezavantajul acestora comparativ cu firmele mari în ceea ce privește accesul mai limitat la finanțare trebuie analizate în corelație cu dezavantajul relativ al sistemului de impozitare a veniturilor pentru firmele aflate în fază investițională precum și cu raportul beneficiari – perdanți al unei astfel de abordări. În prezent, există microîntreprinderi puternic avantajate de acest sistem, dar raportul beneficiari – perdanți este relativ echilibrat. Mai mult, încasările bugetare sunt afectate negativ de acest sistem, impozitarea profiturilor fiind de natură să genereze venituri bugetare suplimentare semnificative. În ultimă instanță, analiza ar trebui să se concentreze asupra definiției microîntreprinderii, respectiv asupra pragului de venituri până la care o firmă se încadrează în această categorie. Un element de bază al acestei analize ar trebui să fie reprezentat de măsura în care costurile ocazionate de raportările contabile și determinarea obligațiilor fiscale sunt constrângătoare prin raportare la veniturile anuale realizate. Consecințe importante ale schimbărilor majore ale regimului de impozitare a câștigurilor firmelor din România s-au resimțit și la nivelul bugetului general consolidat. Astfel, numărul firmelor plătitoare de impozit pe profit s-a redus considerabil în ultimii 4 ani, iar încasările bugetare au fost afectate negativ cu sume de ordinul a 1,5-2 mld. lei. Impactul bugetar al acestor măsuri s-a dovedit dificil de estimat ex-ante, iar datele la nivel microeconomic observate ex-post au arătat în general pierderi de venituri mai ridicate comparativ cu cele anticipate inițial. Această trecere masivă de la impozitarea profiturilor la impozitarea veniturilor a fost realizată într-o perioadă de boom economic când profitabilitatea firmelor este ridicată ceea ce probabil a amplificat pierderea de venituri. Succesiunea de modificări fiscale a generat și o scoatere la suprafață a profiturilor firmelor care acum sunt plătitoare de impozit pe venit, fără ca aceasta să genereze încasări bugetare suplimentare. Mai mult, posibilitatea firmelor de a opta pentru impozit pe profit sau impozit pe venit permite firmelor să-și optimizeze obligațiile fiscale, cu consecințe negative suplimentare asupra încasărilor bugetare. O inversare a măsurii de impozitare a veniturilor pentru firmele cu venituri anuale de peste 100.000 de euro, concomitent cu eliminarea impozitului specific și întărirea controlului fiscal astfel încât profiturile scoase la lumină să fie impozitate ar putea conduce la sume suplimentare atrase la bugetul general consolidat de peste 2,5 mld. lei. 48