Raportul anual al Consiliului Fiscal

În 2018, datoria externă a României a crescut cu 2,1% față de anul anterior, atingând un nivel de 99,4 mld. euro la sfârșitul lunii decembrie, însă pe fondul dinamicii superioare a PIB, ponderea datoriei externe în PIB a continuat să se micșoreze de la 51,9% la 49%. Astfel, în urma reducerii treptate a ponderii datoriei externe în PIB, se constată o ameliorare importantă față de perioada 2010-2012 când indicatorul se situa în jurul valorii de 75%. Totuși, în ciuda ritmului redus de creștere a datoriei externe, coroborat cu reducerea ponderii acesteia în PIB, este de așteptat ca indicatorul să aibă evoluții crescătoare mai accentuate în viitor pentru a reflecta deteriorarea soldului contului curent.

Din totalul datoriei externe la finalul anului 2018, 68,4% era reprezentată de datoria pe termen lung, această categorie înregistrând o scădere de 0,6 mld. euro (-0,8%) față de anul precedent. Pe de altă parte, datoria externă pe termen scurt s-a majorat cu 9,1% până la nivelul de 31,5 mld. euro, iar ponderea sa în totalul datoriei externe a crescut cu 2 pp de la 29,6% în anul 2017, la 31,6% în 2018. Astfel, începând cu anul 2014 se constată o tendință de reașezare a datoriei externe pe maturități manifestată prin reducerea continuă a ponderii datoriei pe termen lung (situată în jurul nivelului de 80% în perioada 2013-2014) în favoarea datoriei externe pe termen scurt, iar anul 2018 marchează singurul caz de pe parcursul ultimului deceniu în care ponderea datoriei externe pe termen lung a coborât sub pragul de 70%. În acest sens, trebuie menționat că orientarea datoriei către scadențe mai reduse poate contribui la vulnerabilizarea poziției externe a României în situația apariției unor dificultăți de acces la finanțare. Evoluția descendentă a datoriei pe termen lung în anul 2018 a fost cauzată în principal de diminuarea datoriei externe private (-1,6 mld. euro) și a depozitelor nerezidenților (-0,2 mld. euro). Pe

de altă parte, datoria publică externă directă a crescut cu circa 1,3 mld. euro sub impactul reducerii creditelor financiare cu 1,7 mld. euro, dinamica acestora fiind însă contrabalansată de emisiunile de obligațiuni pe piețele internaționale din februarie, iunie și octombrie 2018 prin intermediul cărora statul român a atras o finanțare totală de aproape 5 mld. euro cu scadențe cuprinse între 11 și 30 de ani11.

Dinamica creditului neguvernamental s-a menținut pe o traiectorie ascendentă, înregistrând în decembrie 2018 o creștere de 4,5% în termeni reali față de aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, creditele în lei s-au majorat cu 9,8% în termeni reali, în timp ce creditele în valută au continuat să piardă teren, diminuându-se cu 1,4% în echivalent euro, însă aceste evoluții au survenit pe fondul unui trend descrescător al gradului de intermediere financiară care plasează România pe ultimul loc la nivelul UE12. Printre factorii care au contribuit la dinamica activității de creditare se pot menționa creșterea venitului disponibil (pe fondul majorărilor salariale din sectorul public și privat) și evoluția favorabilă a pieței muncii (manifestată prin reducerea ratei șomajului, creșterea câștigului salarial mediu pe economie și majorarea salariului minim garantat). Pe de altă parte, nivelul ratelor de dobândă a avut o evoluție adversă în contextul accentuării presiunilor inflaționiste, astfel că în 2018 ROBOR a înregistrat creșteri situate între 1–1,6 pp în funcție de scadența considerată. Totodată, pe parcursul anului 2018 instituțiile de credit au manifestat o tendință de înăsprire a accesului companiilor nefinanciare și al populației la

credite (cu precădere în cazul creditelor de consum, în timp ce standardele de creditare pentru

11 Conform datelor privind datoria publică, disponibile pe site-ul MFP. 12 Discursul guvernatorului BNR la conferința ZF Bankers Summit '18, https://www.bnr.ro/Discurs-in-cadrul- conferin%C8%9Bei-ZF-Bankers-Summit-'18-18113.aspx.

22