Raportul anual al Consiliului Fiscal

0,65 13,0 0,66 0,64 0,65 0,63 0,60 0,62 12,0 0,60 0,60 0,58 0,59 0,55 10,9 11,0 11,0 11,0 10,6 0,50 0,51 10,0 0,45 0,46 9,0 0,40 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Rata implicita de taxare a TVA (excluzând autoconsumul populației) Indice de eficiență, baza de impozitare include autoconsumul populației (scala din dreapta) Indice de eficiență, baza de impozitare nu include autoconsumul populației (scala din dreapta) Sursa: CE, CNSP, Eurostat, calcule Consiliul fiscal Analizând evoluția indicelui de eficiență a colectării aferent TVA, se poate observa că, după o perioadă de relativă stabilitate între 2010 și 2014, anul 2015 a marcat o îmbunătățire substanțială la nivelul eficienței colectării, fiind atins nivelul maxim din perioada post-criză. Ulterior, indicele de eficiență a suferit diminuări minore, însă a rămas în proximitatea valorii consemnate în 2015, pe fondul scăderii cu 5 pp a cotei standard de TVA (de la 24% în 2015 la 19% în 2017) și a extinderii aplicabilității cotelor reduse de TVA de 9%, respectiv 5%. Măsurile anterior menționate au antrenat scăderea cotei medii ponderate a TVA de la 18,4% în anul 2015 la 14,1% în anul 2017, în timp ce anul 2018 a marcat o ușoară creștere la nivelul de 14,5% pe fondul modificării ponderilor aferente IAPC. Astfel, trebuie remarcat că reducerea 48 cotelor TVA din perioada 2016-2017 (materializată prin diminuări semnificative atât ale cotelor legale, cât și ale cotelor medii ponderate) nu a condus la o îmbunătățire a eficienței colectării și, implicit, nici a conformării la plată. Totodată, se poate observa că gradul de eficiență a colectării TVA în România în anul 2018 s-a menținut la un nivel similar anului anterior, acest rezultat fiind în concordanță cu analiza realizată pe baza comparației dintre proiecția ex-post a acestui agregat bugetar și încasările efective care a condus la concluzia că nu s-au înregistrat creșteri semnificative de venituri care să indice o îmbunătățire a colectării. Prin comparație cu gradul de eficiență a colectării TVA la nivelul anului 2018, aferent grupului noilor state membre UE din Europa Centrală și de Est (NSM ECE), valoarea de 0,759 înregistrată de România, este semnificativ inferioară celor înregistrate de Slovenia (1,02), Ungaria (1,00), Estonia (0,98), Bulgaria (0,89), Republica Cehă (0,86) și Polonia (0,82). Astfel, în anul 2018 România a colectat venituri din TVA reprezentând 6,4% din PIB (conform metodologiei ESA 2010), față de 9,8% din PIB în Ungaria, 9,3% din PIB în Bulgaria, 9,1% din PIB în Estonia, 8,2% din PIB în Slovenia, 8,1% din PIB în Polonia și 7,7% din PIB în Republica Cehă. Totodată, cotele medii ponderate ale TVA din aceste țări erau de 19,9% în Ungaria, 18,8% în Republica Cehă, 18,6% în Estonia, 17,1% în Polonia, 16,9% în Bulgaria și 15,9% în Slovenia, în timp ce România a înregistrat o cotă medie ponderată de doar 14,5%. În acest sens, trebuie remarcat că începând cu anul 2016 România are cea mai redusă cotă medie ponderată a TVA comparativ cu celelalte state NSM ECE, în urma reducerii cu 5 pp a cotei standard de la 24% la 19%. În clasamentul eficienței taxării, țara noastră este penultima clasată, coborând o poziție față de anul 2017 ca urmare a avansului Letoniei, în timp ce Lituania a rămas pe ultimul loc din clasament la nivelul întregii perioade analizate. Tabelul 6: Eficiența taxării - TVA Cota medie ponderată a Rata de taxare Indicele de eficiență a Țara Poziție TVA (%) implicită* (%) taxării** 2016 2017 2018 2016 2017 2018 2016 2017 2018 2016 2017 2018 BG 17,0 17,0 16,9 15,1 14,9 15,0 0,89 0,88 0,89 3 4 4 CZ 18,8 18,8 18,8 15,8 16,2 16,1 0,84 0,86 0,86 5 5 5 EE 18,6 18,6 18,6 17,7 18,1 18,2 0,95 0,97 0,98 1 1 3 LV 19,5 19,5 19,3 13,5 13,4 14,1 0,69 0,69 0,73 9 9 8 LT 19,2 19,3 19,2 12,2 12,5 12,5 0,63 0,65 0,65 10 10 10 HU 21,8 20,7 19,9 18,7 19,1 20,0 0,86 0,92 1,00 4 3 2 PL 17,1 17,3 17,1 12,4 13,3 14,0 0,72 0,77 0,82 6 6 6 RO 14,6 14,1 14,5 10,3 9,9 10,2 0,71 0,70 0,70 8 8 9 SL 16,4 16,3 15,9 15,4 15,6 16,1 0,94 0,96 1,02 2 2 1 SK 17,1 17,1 17,3 12,2 12,7 12,9 0,71 0,74 0,75 7 7 7 Sursa: CE, Eurostat, calcule Consiliul fiscal *Calculată ca raport între „venituri din TVA” (cod ESA D211REC) și „consumul final al gospodăriilor populației și al IFSLSG” (cod ESA P31_S14_S15). În cazul României, veniturile din TVA includ încasările 59 În Tabelul 7, pentru comparabilitate, se folosește aceeași bază de impozitare pentru toate țările, respectiv consumul final al gospodăriilor populației și al IFSLSG, inclusiv autoconsumul populației. 49 suplimentare temporare rezultate în urma implementării schemei de compensare „în lanț” a arieratelor (+287 mil. lei în 2016, +236 mil. lei în 2017, respectiv +205,5 mil. lei în 2018). ** Calculat ca raport între rata de taxare implicită și cota medie ponderată a TVA. Clasamentul indicelui de eficiență a taxării trebuie interpretat și prin prisma diferențelor structurale dintre economiile analizate, având în vedere că procentul mai ridicat al populației din România care locuiește în mediul rural se reflectă într-o pondere mai importantă a componentei de autoconsum și piață țărănească (netaxabilă), cu impact asupra valorii acestui indice, așa cum rezultă din Graficul 7. În acest sens, concluzia unui studiu realizat de Aizenman și Jinjarak (2005)60, care a examinat un panel de 44 de țări în perioada 1970-1999, a fost că eficiența colectării TVA este invers proporțională cu ponderea în PIB a agriculturii și direct proporțională cu gradul de urbanizare și gradul de deschidere al economiei – cele trei variabile având o influență nefavorabilă în cazul României. Totodată, trebuie menționat că metodologia actuală de calcul a indicelui de eficiență a taxării, deși ia în considerare impactul cotelor reduse de TVA, nu îl include și pe cel al altor componente ale PIB care sunt supuse TVA (o parte a consumului intermediar și a formării brute de capital fix în cazul neplătitorilor de TVA care nu au drept de deducere). Veniturile colectate din accize, nete de impactul Graficul 8: Venituri din accize în anul 2018 (mld. lei) schemelor de compensare de tip swap, au însumat 28,5 mld. lei (3% din PIB) în anul 2018, acest nivel fiind inferior estimărilor avute în 35,00 vedere la fundamentarea proiectului de buget 30,00 cu circa 1,7 mld. lei. Astfel, programul inițial prevedea venituri din accize în valoare de 30,2 25,00 mld. lei, avându-se în vedere o creștere prognozată a bazei macroeconomice (consumul 20,00 final al populației în termeni reali) de 6,8% și un efect al reintroducerii accizei la combustibili în 15,00 30,2 30,2 29,0 28,5 toamna anului 2017 evaluat la 2,7 mld. lei, în timp ce dinamica efectivă a bazei 10,00 macroeconomice a fost de doar 4,6%. Prima rectificare bugetară a menținut nivelul proiectat 5,00 inițial pentru acest agregat bugetar, deși 0,00 Consiliul fiscal avertiza în opinia sa că, dat fiind Program Prima A doua Execuția gradul de realizare al planului de încasări la inițial rectificare rectificare finele primului semestru (92,4%), este posibilă o Fără scheme de compensare nerealizare a veniturilor din accize la nivelul întregului an de circa 1,5-2 mld. lei. Sursa: MFP 60 Aizenmann J., Jinjarak Y, “The Collection Efficiency of the Value Added Tax: Theory and International Evidence”, National Bureau of Economic Research Working Paper no. 11539, August 2005. 50 Confirmând evaluarea Consiliul fiscal, cea de a doua rectificare a diminuat nivelul prognozat pentru veniturile din accize la 29 mld. lei, execuția efectivă consemnând încă o reducere cu 0,5 mld. lei a acestui agregat bugetar. Față de anul precedent, nivelul veniturilor colectate din accize a crescut cu 1,9 mld. lei (+7,2%), în principal pe seama avansului de 4,6% al consumului final al populației în termeni reali coroborat cu efectele reintroducerii accizei la combustibili. Având în vedere că accizele sunt prezentate în mod agregat în construcția bugetară, ceea ce nu permite studierea impactului modificării unei singure categorii, este de interes realizarea unei analize a structurii încasărilor din accize. Astfel, peste 60% din încasări au provenit din accizele la produse energetice, față de aproape 57% în anul 2017, creșterea ponderii acestei categorii datorându-se reintroducerii accizei la combustibili în toamna anului 2017. Produsele din tutun reprezintă a doua componentă importantă a încasărilor din accize, cu o pondere de peste 36% din total, urmate la o distanță considerabilă de alcool, distilate și băuturi alcoolice, care și-au păstrat o pondere de circa 4% în totalul încasărilor, în timp ce restul categoriilor au continuat să se situeze sub 1%. Analizând modificările înregistrate față de anul 2017 la nivelul fiecărei categorii de produse, se constată că încasările din accize la produse energetice au crescut cu aproape 15% (+2,1 mld. lei), depășind semnificativ dinamica bazei macroeconomice relevante, însă avansul acestora este mult inferior evaluării realizate de MFP care, pe lângă efectul creșterii consumului real, viza o majorare a încasărilor cu 2,7 mld. lei pe seama reintroducerii accizei la combustibili în septembrie și octombrie 2017. Probleme cu realizarea încasărilor se constată și la accizele aplicate produselor din tutun care s-au menținut relativ constante în ultimii doi ani, deși nivelul acestora a crescut de la 439,94 lei/1.000 de țigarete în 2017 la 448,74 lei/1.000 de țigarete în 2018. Singura categorie cu rezultate pozitive privind performanța încasărilor este reprezentată de accizele la alcool, distilate și băuturi alcoolice care au înregistrat un avans de 9,5% (+0,1 mld. lei) însă, datorită ponderii reduse în total, impactul acestora la nivelul întregului agregat bugetar nu este unul semnificativ. În consecință, se poate concluziona că performanța încasărilor din accize s-a deteriorat în cursul anului 2018, fiind afectate preponderent produsele energetice și cele din tutun, iar evoluția nefavorabilă a acestui agregat bugetar s-a concretizat în nerealizarea nivelului programat inițial cu circa 1,7 mld. lei. Având în vedere dinamica bazei macroeconomice relevante, precum și impactul anticipat al măsurilor de reintroducere a accizei la combustibili și de majorare a accizei la țigarete conform calendarului anual prevăzut în Codul fiscal, pierderea la nivelul încasărilor din accize poate fi estimată la circa 1,5-2 mld. lei. 51 III.3.2. Impozite directe Încasările din impozitul pe profit în standarde Graficul 9: Venituri din impozitul pe profit în cash, nete de impactul schemelor de anul 2018 (mld. lei) compensare, au fost în cuantum de 15,6 mld. lei, 20,00 reprezentând o creștere de aproape 1 mld. lei față de anul 2017 (+6,7%), dar și o depășire cu 0,1 0,0 0,75 mld. lei a estimărilor din bugetul adoptat 15,00 0,1 0,1 pentru anul 2018. Astfel, programul inițial prevedea încasări din impozitul pe profit în valoare de 14,9 mld. lei, acest nivel rămânând 10,00 aproape nemodificat în urma primei rectificări 15,3 15,6 14,9 14,9 bugetare. Ca urmare a faptului că dinamica 5,00 încasărilor efective a depășit prognozele efectuate, cea de a doua rectificare a operat o creștere a agregatului la nivelul de 15,3 mld. lei, 0,00 acesta fiind la rândul său depășit de valoarea din Program Prima A doua Execuţia execuția bugetară cu circa 0,3 mld. lei. iniţial rectificare rectificare Fără scheme de compensare Execuţie swap Sursa: MFP Evoluția pozitivă a acestui agregat bugetar a fost cauzată preponderent de impozitul pe profit plătit de băncile comerciale care a crescut cu aproape 76% față de anul anterior (reprezentând un avans de peste 0,5 mld. lei). Pe de altă parte, impozitul pe profit plătit de agenții economici din sectorul nefinanciar (acesta reprezentând componenta principală a veniturilor din impozitul pe profit cu peste 92% din totalul încasărilor) a avut o evoluție mult mai lentă, înregistrând un avans de doar 2,9% (+0,4 mld. lei), deși baza macroeconomică relevantă (PIB nominal) a consemnat o creștere de 10,2% pe fondul puseului inflaționist din anul 2018. Astfel, rezultatele la nivel agregat au indicat o majorare cu 6,7% a încasărilor din impozitul pe profit față de anul anterior, nivel semnificativ inferior creșterii PIB nominal care indică o pierdere de venituri de circa 0,5 mld. lei și ridică semne de întrebare referitoare la eficiența colectării. În acest sens, trebuie menționat faptul că în anul 2018 a continuat procesul (care a debutat în 2015) de extindere treptată a sferei de aplicare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor în detrimentul impozitului pe profit, efectele acestui proces generând o serie de pierderi de venituri care au fost evidențiate de Consiliul fiscal în cadrul unei analize distincte61. Astfel, începând cu luna februarie a anului 2018 a fost majorat din nou plafonul de venituri anuale până la care o firmă este considerată microîntreprindere de la echivalentul în lei a 500.000 de euro la 1.000.000 de euro, iar firmele care realizează venituri din consultanță și management, în proporție de peste 20% din veniturile totale, nu mai sunt excluse din categoria microîntreprinderilor. La momentul elaborării proiectului de buget, MFP aprecia că majorarea plafonului aplicat veniturilor microîntreprinderilor nu va genera un impact asupra 61 http://consiliulfiscal.ro/17ian2019.pdf. 52 agregatelor BGC, însă, conform analizei realizate de Consiliul fiscal, pierderea de încasări din impozitul pe profit rezultată din conversia unor firme plătitoare de impozit pe profit în microîntreprinderi a fost estimată la circa 0,9 mld. lei, aceasta urmând să fie parțial compensată la nivel agregat de creșterea încasărilor din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. Pe baza rezultatelor execuției bugetare, s-a confirmat impactul negativ al majorării plafonului aplicat veniturilor microîntreprinderilor asupra impozitului pe profit plătit de agenții economici din sectorul nefinanciar, pierderea efectivă de venituri fiind de aproximativ 1 mld. lei. Pe de altă parte, acest impact a fost atenuat de creșterea considerabilă a impozitului plătit de băncile comerciale, care a depășit cu aproape 0,5 mld. lei efectul creșterii PIB nominal, fiind astfel explicată pierderea de venituri observată la nivel agregat fără a fi identificate aspecte care să indice o înrăutățire a colectării. În cele ce urmează se va proceda la analiza evoluției indicelui de eficiență a colectării (calculat conform metodologiei ESA 2010). Trebuie însă precizat că rezultatele prezentate nu sunt comparabile cu cele din edițiile anterioare ale raportului din motive ce țin de disponibilitatea datelor statistice 62. Graficul 10: Evoluția cotei implicite de impozitare şi a indicelui de eficiență a colectării aferente impozitului pe profit în Români