Raportul anual al Consiliului Fiscal

calitatea infrastructurii de transport, deși alocările de investiții ca pondere în PIB, ca medie pe ultimii 10 ani, sunt net inferioare României (3,9% din PIB, respectiv 10,7% din venituri bugetare).

În ceea ce priveşte România, rezervele de îmbunătățire a eficienței privind modalitatea de cheltuire a fondurilor publice alocate investițiilor sunt ridicate, iar Guvernul a inițiat în perioada 2013 - martie 2014 un proces de reformă privind managementul investițiilor publice77. În acest sens s-a semnat cu BM un contract de asistenţă tehnică privind „Îmbunătăţirea managementului investiţiilor publice”, cu scopul îmbunătățirii procesului de pregătire, selecție şi prioritizare strategică a proiectelor de investiţii publice, care a fost finalizat în decembrie 2015, în cursul anului 2016 fiind implementate recomandările pentru îmbunătățirea procesului de selecţie a investiţiilor publice şi întărirea rolului Unităţii de evaluare a investițiilor publice în legislaţia aferentă (OUG nr. 88/201378, HG nr. 225/2014). Din anul 2017 se aplică prevederile Hotărârii nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, în vederea eliminării deficienţelor semnalate în derularea procesului investițional, a optimizării finanţării şi realizării obiectivelor de investiţi, precum și a creşterii eficienţei utilizării fondurilor publice. Prin

Hotărârea nr. 363/2018 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiții publice, s-au adus noi clarificări procedurii de prioritizare a investițiilor noi.

Referitor la transparență, menționăm că, doar la nivelul anului 2016 și 2018, pe site-ul MFP se regăsește lista cu proiectele mari de infrastructură de peste 100 de milioane lei, monitorizată de unitatea de profil din cadrul MFP. Faptul că, în anul 2019 această listă nu mai este făcută publică, sugerează că reforma privind managementul investițiilor publice a ajuns în impas, capacitatea de a dezvolta și de a acorda prioritate proiectelor de investiții importante dovedindu-se a fi destul de limitată.

Și Master Planul General de Transport al României adoptat în 2016, care a reprezentat un pas important în direcția îmbunătățirii investițiilor strategice în infrastructura de transport rutier și feroviar, înregistrează un ritm foarte lent al progreselor până în prezent.

De altfel, aşa cum se evidențiază şi în Raportul de ţară pe anul 2019 elaborat de CE (publicat în februarie 2020) se consideră că desele modificări ale politicii fiscale, lipsa unui cadru instituțional legal pentru evaluarea impactului reglementărilor în domeniu, o slabă planificare strategică în domeniul investițiilor, ritmul extrem de lent al reformelor în sectorul public, precum și slăbirea reformei79 privind guvernanța corporativă în companiile de stat constituie reale impedimente pentru creșterea investițiilor. Printre

77 În conformitate cu cerinţele noului cadru legal, înainte de aprobarea bugetului, MFP este obligat să prezinte Guvernului lista proiectelor de investiţii publice semnificative prioritizate care urmează să fie finanţate prin bugetul de stat, acestea fiind selectate în funcţie de oportunitate, justificare economică şi socială, suportabilitate financiară, perioada rămasă până la finalizare, angajamentele asumate de România cu instituţiile financiare internaționale. 78 Amendată în anul 2015 în vederea alinierii procesului de prioritizare a proiectelor semnificative cu calendarul bugetar. 79 Legea nr. 111/2016 privind guvernanța corporativă a fost anulată de facto în decembrie 2017 printr-un amendament al Parlamentului prin care se prevăd derogări pentru aproape 100 de societăți, inclusiv cele mai mari

întreprinderi de stat.

88