Raportul anual al Consiliului Fiscal

Calitatea infrastructurii în România este printre cele mai scăzute la nivel european, în special în sectoarele critice, cum ar fi infrastructura rutieră, feroviară și energetică datorită performanțelor extrem de modeste înregistrate de majoritatea întreprinderilor de stat și lipsa unor progrese în sensul restructurării celor care înregistrează pierderi. De notat că, în anul 2018 rata investițiilor noi din companiile de stat 72 s-a redus semnificativ comparativ cu anul 2017 (la 1,3% de la 3%), un nivel considerabil inferior mediei înregistrate în perioada pre-criză (circa 12%). Dovezile din literatura de specialitate sugerează existența unei corelații între ineficiența cheltuielilor publice și supraestimarea capitalului social, rezultatele slabe ale întreprinderilor de stat - principalii furnizori de infrastructură în aceste domenii - fiind apreciate ca deosebit de îngrijorătoare 73 . Mai mult, starea deficitară a infrastructurilor de transport și comerț este direct responsabilă de eficiența scăzută a serviciilor de logistică74 , inclusiv a capacității României de a urmări expedițiile de mărfuri (eficiența procesului de vămuire, respectarea condițiilor și termenelor de livrare etc.) comparativ cu principalii săi parteneri

comerciali din UE.

Acest fapt este susținut și de datele publicate de Eurostat, dacă avem în vedere clasarea României pe locul 6 între statele membre UE (după Estonia, Letonia, Ungaria, Polonia și Suedia) din perspectiva ponderii investițiilor publice în PIB ca medie pe ultimii 10 ani, respectiv, pe al doilea loc în ce privește media ponderii investițiilor publice în veniturile bugetare totale (devansată doar de Estonia), în timp ce calitatea infrastructurii ne plasează pe ultima poziție în cadrul UE28.

În Graficul 31 se prezintă, pentru toate statele membre UE, corelația dintre nivelul mediei ultimilor 10 ani a ponderii cheltuielilor de investiții în PIB și indicele de eficiență a infrastructurii de transport rutiere75 din anul 2019. Țările sunt grupate în funcție de mediana raportului dintre ponderea cheltuielilor de investiții în PIB în perioada 2010-2019 și indicele de eficiență al infrastructurii de transport rutiere, raportat pentru anul 2019, respectiv, în țări peste mediană, caracterizate prin o eficiență ridicată a cheltuielilor de investiții în raport cu calitatea infrastructurii rezultate (reprezentate în albastru) și țări cu un raport egal sau inferior medianei, caracterizate prin o eficiență mai redusă a cheltuielilor de investiții în raport cu calitatea infrastructurii (reprezentate în roșu). Se remarcă plasarea României în acest ultim grup de țări pe ultima poziție, din această perspectivă, cheltuielile de investiții raportate la calitatea infrastructurii având cea mai mică eficiență din UE.

72 http://consiliulfiscal.ro/SOE%202018_final.pdf. 73 http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/country_focus/2015/pdf/cf_vol12_issue1_en.pdf. 74 Măsurată prin indicele de performanță pentru serviciile de logistică (IPL), care, conform Raportului pentru anul 2018 elaborat de Banca Mondială(raportul se elaborează odată la 2 ani) este situat mult sub IPL al Germaniei, Italiei și Franței. Astfel, comparativ cu raportul precedent (din anul 2016), România a avansat în clasamentul IPL pentru infrastructură cu 7 poziții în anul 2018, fiind pe locul 51, dar la mare distanță de Germania (locul 1), Franța (13) și Italia (19). 75 Sub-indicator compus din scorurile privind infrastructurile pentru: 1. drumuri (conectivitate și calitate); 2. calea

ferată; 3. calea aerului și 4. căile maritime. Este preluat din ediția 2019 a Raportului Competitivității Globale, http://www3.weforum.org/docs/WEF_TheGlobalCompetitivenessReport2019.pdf.

86