Raportul anual al Consiliului Fiscal

III.5. Cheltuielile bugetare Cheltuielile bugetare, nete de impactul schemelor de compensare de tip swap (în sumă de 0,7 mld. lei), au consemnat un avans de 14,8% comparativ cu anul anterior (+47,5 mld. lei), ajungând la sfârșitul anului 2019 la valoarea de 368,7 mld. lei. Chiar și în condițiile unei creșteri importante înregistrate la nivelul PIB nominal (+11,3%), ponderea cheltuielilor bugetare în PIB a avansat cu circa 1,1 pp, respectiv de la 33,7% la 34,8% din PIB. Dintre agregatele de cheltuieli care au înregistrat o dinamică semnificativ superioară mediei se disting: cheltuieli de capital (+28,8%), cheltuieli de personal (+18,8%), cheltuieli cu bunuri și servicii (+18,3%), alte transferuri (+16,8%), în timp ce rate de creștere inferioare mediei au înregistrat agregatele: proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-27,5%)55, transferuri între unități ale administrației publice (-26,6%), dobânzi (-6,1%), subvenții (+6,6%) și alte cheltuieli (+8,36%). Majorarea ponderii cheltuielilor totale în PIB s-a realizat în contextul creșterii substanțiale a cheltuielilor de personal (+0,61 pp) determinată de creșterile salariale operate în sectorul bugetar,

cheltuielilor de capital (+0,40 pp), cheltuielilor cu bunuri și servicii (+0,30 pp) și cheltuielilor cu asistența socială (+0,18 pp). Cea mai semnificativă reducere ca pondere în PIB comparativ cu anul anterior s-a înregistrat pentru agregatul cheltuieli cu dobânzi (-0,21 pp).

Prin raportare la sumele prevăzute în proiectul de buget pe anul 2019, cheltuielile bugetare s-au situat la un nivel inferior, fiind mai scăzute cu circa 1,4 mld. lei (-0,4%), respectiv cu 0,13 pp din PIB, în principal, ca urmare a nerealizării față de program a proiectelor din fonduri externe nerambursabile postaderare (-0,99 pp) și a dobânzilor (-0,12 pp), contribuții de sens contrar revenind agregatelor asistență socială (+0,49 pp), cheltuieli de capital (+0,47 pp, pe fondul suplimentării sumelor aferente Programului Național de Dezvoltare Locală – PNDL) și bunuri și servicii (+0,40 pp).

Presiunile la nivelul cheltuielilor cu asistența socială și bunuri și servicii au fost mult mai mari decât cele anticipate ca urmare a sub-bugetării inițiale acestora. În esență, au fost diminuate semnificativ cheltuielile de investiții ale statului, parțial ca urmare a diminuării veniturilor din fonduri europene comparativ cu nivelul estimat, dar și pentru a acomoda parțial majorările la nivelul categoriilor de cheltuieli amintite anterior.

În anul 2019, analiza execuției trimestriale a cheltuielilor BGC56 indică un grad de concentrare a acestora în ultimul trimestru, cu o pondere a trimestrului IV în total an în ușoară scădere comparativ cu anul 2018 (respectiv 30,8% față de 31,2% în anul anterior). Astfel, cheltuielile totale în trimestrul IV 2019 au însumat aproximativ 113,8 mld. lei (comparativ cu 100,7 mld. lei în trimestrul IV din 2018, respectiv o

55 În cadrul acestui subcapitol, sumele aferente proiectelor din fonduri UE sunt cumulate pentru exercițiile financiare 2007-2013 și 2014-2020. Strict pentru exercițiul 2014-2020 s-a înregistrat o creștere de 18,7% comparativ cu anul anterior. Astfel, din totalul de aproximativ 34,3 mld. lei al acestei categorii de venituri bugetare, doar 17,8 mld lei reprezintă fonduri structurale, diferența fiind constituită din fonduri europene alocate plăților pentru agricultură (circa 13,4 mld. lei) și din sume destinate prefinanțării proiectelor sectorului neguvernamental în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene, în baza art. 10 din OUG nr. 40/2015 (3,1 mld. lei). 56 Inclusiv schema tip swap.

64