Raportul anual al Consiliului Fiscal

faptul că, deși ținta din buget a fost ratată cu 3,5 mld. lei, totuși măsurile de îmbunătățire a colectării s- ar fi concretizat într-un avans al încasărilor de aproape 2,5 mld. lei față de nivelul preconizat de 6 mld. lei. În acest sens, sunt necesare următoarele precizări:

• - Proiecția din bugetul inițial nu încorpora în totalitate cele 6 mld. lei estimate a se obține pe seama

creșterii gradului de colectare. Astfel, ținând cont de execuția încasărilor din TVA la finele anului 2018 și de avansul prognozat de 7,9% al bazei macroeconomice relevante (consumul final al gospodăriilor populației, exclusiv componenta de autoconsum și IFSLSG47), doar circa 4,5-5 mld. lei au fost bugetate în programul inițial pe seama îmbunătățirii colectării veniturilor din TVA;

• - Creșterea efectivă a bazei macroeconomice relevante a fost de 11,6%, depășind prognoza de 7,9% pe

care a fost fundamentată construcția bugetară, fapt ce stimulează un avans al încasărilor din TVA cu peste 2 mld. lei față de nivelul programat.

Prin urmare, cumulând efectele factorilor menționați anterior, se constată că aceștia explică aproape integral efectele pozitive manifestate la nivelul încasărilor din TVA, ceea ce conduce la concluzia că măsurile de îmbunătățire a colectării TVA, evaluate de MFP la 6 mld. lei, nu au produs un impact semnificativ asupra veniturilor BGC.

Comparativ cu anul precedent, nivelul încasărilor corespunzătoare acestui agregat bugetar, nete de impactul schemelor de tip swap, a avansat cu aproape 10% (+5,9 mld. lei), preponderent pe fondul creșterii consumului final al gospodăriilor populației. Și în acest caz se poate investiga performanța încasărilor prin realizarea unei proiecții ex-post a veniturilor din TVA și compararea sa cu realizările efective. Astfel, pornind de la datele aferente execuției bugetare pe anul 2018, s-a aplicat creșterea cu 11,6% a cheltuielilor cu consumul final al populației (exclusiv componenta de autoconsum și IFSLSG) fiind obținută o proiecție ex-post a încasărilor din TVA pentru anul 2019 de circa 66,3 mld. lei, în timp ce execuția efectivă a consemnat un nivel de 65,3 mld. lei. Rezultatele indică o diferență nefavorabilă de aproape 1 mld. lei, nici în acest caz nefiind identificate plusuri semnificative de venituri ce ar rezulta din îmbunătățirea colectării, în pofida impactului considerabil estimat de MFP la elaborarea programului inițial.

În contextul în care includerea ex-ante a efectului măsurilor de îmbunătățire a colectării în proiecția de venituri din TVA a constituit o practică recurentă în ultimii doi ani, trebuie reiterat caracterul lipsit de prudență al acestui demers, în ambii ani constatându-se neîndeplinirea țintelor bugetare inițiale, fapt ce a reclamat operarea unor ajustări semnificative cu potențiale efecte destabilizatoare din punct de vedere economic sau social. Astfel, CF a lansat o serie de avertismente privind supradimensionarea încasărilor din TVA în opiniile sale asupra proiectului de buget pe anul 2019 și asupra primei rectificări bugetare, aceste avertismente fiind ulterior validate de execuția bugetară efectivă, impactul negativ fiind totuși atenuat de evoluția peste așteptări a bazei macroeconomice relevante, precum și de ajustarea discreționară a restituirilor de TVA.

47 Instituții fără scop lucrativ aflate în serviciul gospodăriilor populației. 48