Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2019

de interes strategic național. Influența companiilor de stat Impactul companiilor de stat asupra soldului bugetar în asupra soldului bugetar standarde europene bazate pe angajamente (ESA10) poate potrivit standardelor reprezenta o presiune suplimentară asupra țintelor de deficit europene ESA 2010 a fost bugetar asumate de către Guvern, în conformitate cu criteriile pozitivă în perioada 2013- de la Maastricht (care prevăd un plafon de 3% din PIB în termeni 2019, cu excepția anului 2018 ESA 2010) și Compactul fiscal (deficit structural sub 1% din PIB). în care contribuția acestora a Impactul asupra bugetului general consolidat, conform fost una negativă, dar de mică standardelor ESA10 se poate manifesta prin: (i) emiterea de amplitudine. În anul 2019 garanții de stat (acestea fiind de asemenea, obiectul normelor companiile de stat la nivelul UE privind ajutoarele de stat); (ii) reclasificarea unor administrației publice întreprinderi de stat în cadrul administrației publice și includerea centrale au avut o contribuție rezultatului acestora în soldul bugetar. În perioada 2013-2019 pozitivă, dar companiile de contribuția companiilor din administrația publică centrală stat la nivel local au (primele 20 de companii) și locală a fost una pozitivă, cu excepția înregistrat o contribuție anului 201814, variind de la 0,5% din PIB în 2014 la 0,2% din PIB 14 Contribuție negativă de mică amplitudine, respectiv, - 0,01% din PIB, în principal pe seama C.N. de Căi Ferate C.F.R. S.A. Pagina | 30 negativă, astfel că, pe în anul 2015, 0,23% din PIB în 2017 și doar 0,05% din PIB în anul ansamblu contribuția 2019. În cazul companiilor de stat incluse în administrația companiilor de stat a publică locală contribuția lor la evoluția soldului bugetar în reprezentat doar 0,05% din standarde ESA 2010 a fost relativ de mică amploare, alternând PIB. între valori negative (2014, 2016 și 2019) și pozitive (2015, 2017 și 2018), cu valori în creștere (și de sens contrar) în ultimii 2 ani la nivelul „altor unități locale”. Pagina | 31 Tabelul 4: Contribuția principalelor companii de stat incluse în sectorul administrației publice la soldul bugetului general consolidat (mil. lei), standarde ESA10 2015 2016 2017 2018 2019 1. Total companii la nivel central 1.378,56 1.344,82 1.830,02 -419,97 797,50 C.N. de Căi Ferate C.F.R. S.A. 424,50 524,4 1.551,2 -85,3 18,6 C.N. de Autostrăzi și Drumuri Naționale 341,00 463,6 30,9 -110,9 465,3 S.N.T.F.C. C.F.R. Călători S.A. 308 -4,8 5 -103,7 -23 COMPANIA NAȚIONALĂ DE INVESTIŢII 229,9 -13,9 60,3 0,7 111,1 S.A. S.N. RADIOCOMUNICAŢII S.A. 72 63,24 117,8 83,2 33,1 SOCIETATEA DE ADMINISTRARE A 68,088 29,3 4,3 -31,7 -0,9 PARTICIPAȚIILOR ÎN ENERGIE S.A. SOCIETATEA ROMÂNĂ DE TELEVIZIUNE 51,29 50,97 88,18 15,53 60,70 SOCIETATEA ROMÂNĂ DE 25,90 25,13 12,23 -7,00 0,70 RADIODIFUZIUNE S.N. Aeroportul Internațional Mihail 1 -0,4 1,9 -4,9 -1 Kogălniceanu C.N. Administrația Canalelor Navigabile -33,8 83,7 -24,2 -40,5 -7,5 Constanța S.A. Administrația fluvială Dunărea de Jos 17,99 18,74 -17 13,6 -18,9 Galați Fondul Proprietatea 0 0 0 0 0 Institutul Național de Cercetare- -8,2 -1,7 -10 -4,1 -2,1 Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie S.N. ÎNCHIDERI MINE VALEA JIULUI S.A. 10,7 10,44 7,3 4,6 4,9 S.C. ELECTROCENTRALE GRUP S.A. -9,9 -0,1 2 -0,4 -1,5 R.A. TEHNOLOGII PENTRU ENERGIE -1,1 1,3 1,3 -0,1 -2,1 NUCLEARĂ S.C. CONVERSIM S.A. -2,2 -1,5 -1,7 -0,5 -1 S.N. C.F.R. R.A. -42,6 -0,2 -0,6 -0,1 18,6 S.C.T.M.B. Metrorex S.A. -74 96,6 1,1 -148,4 142,5 2. Total companii la nivel local 29,1 -98,4 164,6 286,5 -295 Aeroporturi locale 13,1 -53,3 50,8 53,5 24,3 Centrale termice de subordonare locală -36,3 -28,4 -20,7 -36,1 -20,8 Alte unități locale 52,3 -16,7 134,5 269,1 -298,5 3. Total companii de stat 1.407,66 1.246,42 1.994,62 -133,47 502,50 % din PIB 0,20 0,16 0,23 -0,01 0,05 Sursa: INS Pagina | 32 Concluzii În urma analizei principalilor indicatori economico-financiari ai companiilor de stat din România, se constată că aceștia au suferit o deteriorare amplă pe parcursul anului 2019. Profitabilitatea companiilor de stat, apreciată prin prisma profitului net agregat obținut, a reintrat în teritoriu negativ după 6 ani de valori pozitive (2013-2018), înregistrându-se o pierdere netă de ansamblu de 1,8 mld. lei în 2019, deteriorarea rezultatului net față de anul anterior fiind de circa 4,4 mld. lei. Evoluția negativă a rezultatului net în anul 2019 față de anul 2018 se regăsește atât la nivelul Top 5 cele mai profitabile companii de stat - diminuare a profitului net de la 4,6 mld. lei la 3,7 mld. lei - cât mai ales la nivelul celorlalte companii - adâncire abruptă a pierderilor la 5,5 mld. de la un nivel anterior de 2 mld. lei. Aceste evoluții nefavorabile ale rezultatului net obținut de companiile de stat au determinat valori negative la nivelul indicatorilor economico-financiari, cum sunt cei privind marja de profit, ratele de rentabilitate financiară și economică, etc. Mai mult, amploarea rezultatului negativ a generat, în multe cazuri, plasarea indicatorilor de performanță la minimul perioadei analizate, în special în cazul companiilor de stat excluzând Top 5. Se remarcă și creșterea arieratelor companiilor de stat cu 20,7% în anul 2019 față de anul anterior, până la nivelul de 16,6 mld. lei (reprezentând 19,3% din totalul plăților restante la nivelul întregii economii). Aceste evoluții au avut loc în condițiile în care anul 2019 a fost caracterizat de un climat economic favorabil, la nivelul întregii economii înregistrându-se o creștere economică ridicată. Profitabilitatea companiilor din sectorul privat a continuat să se situeze pe un trend ascendent, ecartul de rentabilitate dintre companiile de stat și firmele din sectorul privat majorându-se semnificativ în defavoarea întreprinderilor publice. De asemenea, arieratele companiilor private au continuat să se diminueze în anul 2019, respectiv cu circa 7,8% față de anul anterior, contrar evoluției înregistrate de companiile de stat. În perioada ulterioară crizei economice din anii 2009-2010, îmbunătățirea performanței economico-financiare a întreprinderilor de stat a fost favorizată și de reformele legislative concretizate prin intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Însă, implementarea în anul 2018 a amendamentelor aduse acesteia în perioada 2016-2017, prin excluderea unui număr semnificativ de companii şi instituții de sub incidența OUG nr. 109/2011 a reprezentat un regres semnificativ, desființându-se de facto funcționalitatea practicilor de guvernanță corporativă în majoritatea întreprinderilor de stat. Efectele acestei inversări a reformei s-au simțit începând cu anul 2019 și prin regresul majorității indicatorilor de performanță la nivelul companiilor de stat. În consecință, este necesară revenirea la sfera inițială de cuprindere a companiilor de stat în ceea ce privește aplicarea guvernanței corporative a întreprinderilor publice, respectiv, la situația anterioară implementării prevederilor Legii nr. 111/2016. Acest deziderat este cu atât mai important în condițiile în care Guvernul dorește să mențină controlul decizional prin pachete majoritare de acțiuni în companii de interes strategic național. Pagina | 33